Dupa 41 de ani de la o odioasa crima rasista, devenita subiectul filmului „Mississippi Burning” realizat in 1988 de Alan Parker, justitia a facut in sfarsit dreptate, declarandu-l vinovat pe un fost membru al Ku Klux Klanului, morar si pastor, in prezent in varsta de 80 de ani. Sentinta urmeaza sa se pronunte astazi.
Un juriu alcatuit din noua albi si trei persoane de culoare, convocat de un tribunal din statul american Mississippi, l-a declarat marti vinovat de crima fara premeditare pe Edgar Ray Killen (80 de ani), pentru asasinarea, in iunie 1964, a trei tineri activisti pentru drepturile afro-americanilor. Procurorii nu au obtinut condamnarea lui pentru asasinat (care ar fi presupus dovedirea intentiei de a ucide), culpa pasibila de inchisoare pe viata. Killen risca insa sa-si petreaca oricum restul vietii in inchisoare, intrucat pentru fiecare dintre cele trei capete de acuzare de crima fara premeditare el poate primi cate 20 de ani de inchisoare.
„In acest caz este mai bine ca s-a facut dreptate mai tarziu decat niciodata. Nimic nu va compensa pretul cumplit platit de familiile victimelor si de intreaga tara, dar cel putin am demonstrat ca nu vom uita ce s-a intamplat”, a declarat senatorul democrat Edward Kennedy.
In iunie 1964, trei tineri activisti voluntari pentru drepturile afro-americanilor – doi albi din New York, Andrew Goodman si Michael Schwerner, si un tanar localnic de culoare, James Chaney – se aflau in comitatul Neshoba, in centrul statului Mississippi, pentru a investiga incendierea unei biserici si pentru a-i ajuta pe alegatorii de culoare sa se inscrie pe listele electorale. In oraselul Philadelphia, ei au fost opriti sub pretextul ca au depasit cu rulota in care calatoreau viteza legala, au fost inchisi si eliberati in toiul noptii, pentru a cadea in mainile unui comando al Klanului. Cadavrele lor ciuruite de gloante si purtand urme de bataie si tortura au fost descoperite dupa 44 de zile, aruncate intr-un put. Pe atunci, 18 persoane, intre care si Killen, au fost puse sub acuzare, dar nici una pentru crima. Sapte persoane au fost condamnate pentru „atingere adusa drepturilor civile” ale celor trei victime. Nici unul dintre condamnati nu a ispasit o pedeapsa mai mare de sase ani de inchisoare. Killen nu a fost condamnat, o femeie care a facut parte din juriu declarand ca ea nu poate sa condamne un pastor.
La redeschiderea cazului, procurorii l-au acuzat pe Killen ca ar fi organizat raidurile grupului local al Ku Klux Klanului si ca a instigat la crima. In toate statele din sudul american au fost redeschise 22 de cazuri de crime rasiale din anii '50 si '60, 16 fosti membri ai Klanului fiind condamnati. Recent, Senatul SUA si-a cerut oficial scuze pentru ca nu a interzis si condamnat explicit linsajele care au facut aproximativ 4750 de victime, dintre care 75 la suta de culoare, intre 1881 si 1964.
