Relaţiile dintre Washington şi Moscova, deja tensionate din cauza scutului antirachetă american în Europa, au cunoscut o netă deteriorare în ultimele luni şi sunt din ce în ce mai îndepărtate de „resetarea“ promisă la debutul primului mandat al preşedintelui american.
Lista Magniţki, interzicerea pentru americani de a adopta copii din Rusia, anularea acordului de colaborare cu Washingtonul în lupta contra crimei organizate şi a traficului de droguri, se numără printre ultimele măsuri care au dus relaţiile dintre Rusia şi SUA în pragul unui nou „război rece”. Relaţiile dintre cele două state au început să se degradeze după alegerea lui Putin pentru al treilea mandat prezidenţial, în primăvara anului trecut, după primele două între 2.000-2.008 şi un interimat de patru ani ca premier.
Confruntat anul trecut cu o mişcare contestatară fără precedent în Rusia, fostul agent KGB a acuzat Departamentul de stat american că finanţează manifestaţiile opoziţiei în Rusia şi a plasat sub un control strict ONG-urile care beneficiau de o finanţare externă, obligându-le să se înregistreze ca „agenţi ai străinătăţii”, ceea ce pentru numeroşi ruşi este sinonimul de „spioni” sau de „trădători”. Apoi, Moscova a pus capăt activităţilor Agenţiei americane pentru dezvoltare internaţională, USAID, acuzată de ingerinţă în viaţa politică rusă.
Dar, vârful confruntării dintre Statele Unite şi Rusia a fost atins în decembrie, când preşedintele Barack Obama, abia reales pentru un al doilea mandat la Casa Albă, a promulgat legea americană numită „Magniţki Act”, ce prevede sancţiuni contra responsabililor ruşi implicaţi în violarea drepturilor omului şi interzicerea vizelor pentru cetăţenii ruşi implicaţi în moartea lui Magniţki, ca şi îngheţarea bunurilor lor. Juristul rus, Serghei Magniţki, a murit în închisoare la vârsta de 37 de ani în 2009, în urma relelor tratamente. El fusese închis după ce dezvăluise o escrocherie de peste 130 milioane euro, despre care precizase că fusese pusă la cale de agenţi ai Fiscului şi de persoane din poliţie, în detrimentul fondului occidental pentru care lucra.
Supărarea Kremlinului
Acuzarea Rusiei că nu respectă drepturile omului reprezintă echivalentul fluturării drapelului roşu în faţa unui taur. Magniţki Act l-a exasperat pe Putin, care a anunţat că această lege va învenina relaţiile ruso-americane. De atunci, ripostele Moscovei nu au încetat. La finele lunii decembrie, preşedintele rus a promulgat o lege foarte controversată, care interzice adoptarea de copii ruşi de către americani, lege considerată ca una dintre măsurile cele mai ostile luate de Moscova contra Washingtonului de la sfârşitul „războiului rece”.
În ianuarie s-au adăugat alte măsuri de retorsiune. Rusia a anunţat că încetează cooperarea cu americanii în lupta contra crimei organizate şi a traficului de droguri, iar din 11 februarie se are în vedere interzicerea importurilor de carne provenită din SUA, invocându-se raţiuni sanitare. Analistul rus Fedor Lukianov, responsabil al Consiliului de politică externă şi de apărare din Moscova, consideră că de la revenirea la Kremlin a lui Putin, Rusia a luat un viraj care face „imposibil un nou redemaraj” al relaţiilor cu Statele Unite, având în vedere că este vorba despre „două modele de societăţi devenite prea divergente”.
Expertul precizează că „Obama este personal dezamăgit” de atitudinea Rusiei, estimând că a făcut „numeroşi paşi în direcţia Rusiei, fără a primi nimic în schimb”. Toate eforturile preşedintelui american din timpul primului său mandat pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia şi disiparea divergenţelor s-au dovedit sterile. Relaţiile ruso-americane, deja răcite din cauza unor probleme ca sistemul american anti-rachetă, Orientul Mijlociu şi politicile interne ale Rusiei, s-au deteriorat net cu ultimele măsuri decise de Moscova.
Imposibila apropiere
În Statele Unite, atât republicanii cât şi democraţii susţin, de mai bine de două decenii, extinderea NATO spre frontierele ruseşti, eforturi menite să ducă la concesii unilaterale din partea Moscovei.
Cele două ţări anunţaseră o resetare a relaţiilor lor în 2009, anul debutului primului mandat al lui Obama, după o puternică deteriorare sub preşedinţia lui George W. Bush. Având în vedere divergenţele recurente dintre Washington şi Moscova asupra dosarelor internaţionale, în special conflictul din Siria şi dosarul nuclear iranian, „Obama nu va veni în Rusia înainte de reuniunea G20 din septembrie” organizată la Sankt Petersburg, a declarat preşedintele comisiei pentru probleme externe din Camera inferioară a Parlamentului rus, Alexei Puşkov.
Potrivit Kommersant, după realegerea lui Barack Obama în noiembrie, Putin l-a invitat în Rusia, o vizită care era prevăzută pentru vara 2013, dar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus a declarat că nu a fost fixată nici o dată pentru o vizită a şefului de la Casa Albă. Acelaşi Pescov reamintea că Moscova ar dori ca preşedintele american să relanseze relaţiile bilaterale dar totul lasă de gândit că „teoria „resetării” trebuie abandonată, având în vedere diferendele dintre cele două ţări”. Administraţia americană nu ar trebui să intervină în afacerile interne ale Rusiei şi protestele opozanţilor guvernului rus nu privesc SUA, evocând Legea Magniţki.
Putin îşi arată forţa
Semne constante lasă să se întrevadă emergenţa unui nou război rece între cele două state. În momentul în care americanii şi aliaţii lor desfăşurau baterii de rachete Patriot de-a lungul frontierei turco-siriene, ruşii pregăteau manevre navale în apropierea coastelor Siriei, „cea mai mare manevră navală a Rusiei”, potrivit ministrului rus al Apărării.
Acest mare exerciţiu militar care trimitea mesaje politice clare, în sensul reechilibrării raporturilor de forţă în regiune, faţă de SUA, nu pare a fi o demonstraţie de forţă, ci un mod de a fonda principiile unei noi politici de demonstrare a competenţei Rusiei de a-şi organiza forţele şi de a-şi realiza obiectivele internaţionale. În circumstanţele în care ţările occidentale încercau să conducă spre o intervenţie militară în Siria, asemănătoare celei duse în nordul şi vestul Africii, manevra navală rusă avea un anume sens.
Este clar că ruşii vor rezista, ferm, proiectului rivalilor lor occidentali pentru schimbarea forţată a guvernelor care încalcă drepturile propriilor popoare, cum este cazul Siriei. În această competiţie regională, Moscova, care în nici un caz nu doreşte să lase câmp liber rivalilor săi, se străduie să deschidă o nouă etapă a relaţiilor sale cu China, care rămâne inamicul Occidentului. În acelaşi timp, reaşezarea relaţiilor chino-ruse dorită de chinezi pare a fi prioritatea diplomaţiei Beijingului.
Iar Kommersant releva un raport privind noul concept de politică externă a Rusiei, potrivit căruia obiectivul major al acestei politici sub mandatul trei al lui Putin va fi integrarea politică şi economică în spaţiul post-sovietic.
Pe locul doi al priorităţilor se află relaţiile Rusiei cu Uniunea Europeană iar relaţiile cu SUA se află abia pe locul trei. Şi după cum evoluează faptele, se poate spune că relaţiile ruso-americane în 2013 debutează într-o totală incertitudine. În plan diplomatic, relaţiile bilaterale ar trebui să fie facilitate de numirea lui John Kerry la Departamentul de stat american, Moscova considerând că fostul candidat democrat la preşedinţie este „preferabil” ambasadorului american la ONU, Susan Rice, care fusese şi ea candidat la funcţie.
