Adrian Papahagi crede că partidul său poate obţine un scor cu două cifre la alegerile pentru Parlamentul European.
Universitarul clujean Adrian Papahagi a devenit vicepreşedinte la nivel naţional al noului partid de dreapta, Mişcarea Populară. El crede că această formaţiune poate reprezenta nucleul în jurul căruia poate fi construită alternativa la USL.
Cum credeţi că ar trebui să decurgă demersurile de unificare a Dreptei româneşti?
Adrian Papahagi: În termenii valorilor şi în interesul electoratului. Fără orgolii, gânduri ascunse sau blaturi cu bucăţi din USL. Valorile dreptei sunt libertatea, capitalismul, dreptatea, responsabilitatea. USL e liberticid (închide televiziuni), anticapitalist (ştie doar să împovăreze firmele prin impozite mărite), duşmanul Justiţiei şi apărătorul corupţilor, şi iresponsabil (deputatul Ponta nu asumă ce semnează premierul Ponta). Interesul electoratului înseamnă locuri de muncă, occidentalizare, înnoirea clasei politice, cinste. Pentru aceasta e nevoie de o orientare pro-întreprinzători şi fermieri, pro-investiţii, de o linie politică occidentală, de standarde etice şi morale în politică. Nu poţi să creezi alternativa la USL cu mentalităţi feseniste, prietenii useliste şi o cultură politică de tip chinezesc.
În ce condiţii PNL ar putea să se alăture unei construcţii mai largi a Dreptei? Întreb acest lucru date fiind tensiunile evidente din USL...
A.P.: După cum arată lucrurile acum, în nicio condiţie. PNL a devenit apărătorul penalilor, partidul Antenei 3, o formaţiune antieuropeană şi nefrecventabilă. O bună parte din liderii PNL au condamnări penale (Becali, Fenechiu) sau sunt investigaţi de DNA (Silaghi, Atanasiu, Vosganian etc.). Din păcate, o parte din PDL e nostalgică după alianţa DA, visând poate la o cârdăşie cu PNL, fiindcă zona nereformată a dreptei, obişnuită cu blatul şi contractele cu statul, cu înţelegeri transpartinice în interes privat va încerca menţinerea status quo-ului. Îi apropie de PNL şi aversiunea faţă de Traian Băsescu, omul care a băgat spaima în clasa politică de tranziţie prin reformele pe care le-a promovat, în principal în Justiţie.
Doresc deci ca PNL să îşi îndeplinească alături de PSD şi PC mandatul popular şi să deconteze până la capăt această guvernare catastrofală. Românii vor judeca în 2016 dacă un partid precum PNL mai este purtătorul vreunei valori: eu cred că nu.
Care ar fi formaţiunile eligibile în acest moment să participe la construcţia Dreptei?
A.P.: Am spus-o adesea: îmi doresc ca noul să se unească şi vechiul să se decanteze. Aceasta înseamnă, într-o primă instanţă, unirea Mişcării Populare cu Forţa Civică în jurul unui proiect reformist, de alternativă la USL. Aşteptăm ca şi oamenii din PDL care-şi doresc reformă să poată să-şi impună viziunea în acel partid, să se opună perspectivei unui blat cu PNL şi să-şi ia soarta în mâini. Există şi acolo o generaţie tânără, reformişti adevăraţi, a căror voce nu se mai aude de ceva vreme. Fireşte, şi alte forţe mai mici de dreapta sunt binevenite, dacă o doresc şi înţeleg să renunţe la orgolii şi strategii nerealiste.
Să fim înţeleşi, eu unul aş prefera ca Mişcarea Populară să participe singură în alegerile europarlamentare şi să obţină un scor cu două cifre. Cred că acest lucru este posibil, şi avem timp să convingem electoratul care crede în Traian Băsescu, care e dezamăgit de vechile partide de dreapta şi aşteaptă ceva nou – să-l convingem că noi reprezentăm alternativa. Dar înţeleg şi imperativul de a constitui din timp o forţă puternică, în stare să propună un prezidenţiabil cu tracţiune şi să-l propulseze până în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, oferindu-i astfel posibilitatea să câştige funcţia supremă în stat.
Care este situaţia Mişcării Populare la Cluj?
A.P.: Partidul este în plină organizare. Să nu uităm că nu au trecut nici 3 luni de când am depus actele constitutive. Avem la Cluj peste 200 de membri şi am creat un birou permanent din care fac parte oameni care n-au mai făcut politică: un bancher, un profesor (eu) şi majoritar întreprinzători privaţi. Am creat nuclee la Gherla, Câmpia Turzii, Huedin, Floreşti şi ne extindem în tot judeţul. Am elaborat un document menit să genereze un pact de încredere între noi şi cetăţeni, pe care îl vom lansa în luna noiembrie. Muncim să ne utilăm sediul, pe care îl plătim prin cotizaţia fiecăruia dintre noi. Nu beneficiem de structurile statului sau ale administraţiei locale, nu suntem susţinuţi de vreun mogul, nu avem interese şi finanţări oculte. Vrem să demonstrăm că se poate face politică şi altfel, cu modestie şi decenţă, dar şi cu asumarea curajoasă a unui program de reformă morală şi politică.
Care ar fi portretul-robot al candidatului Mişcării Populare la alegerile pentru Parlamentul European?
A.P.: Contează extrem de mult pe cine trimiţi în Parlamentul European. Oameni ca Adrian Severin sau Ovidiu Silaghi, prinşi în scandaluri de corupţie, nu pot decât să aducă deservicii interesului naţional. Or, bunăstarea României se decide şi la Bruxelles, iar o ţară prost reprezentată nu îşi va putea apăra interesele cum se cuvine. Partidul nostru va promova doar oameni cinstiţi, cu profil european confirmat (studii superioare sau activitate profesională în UE), buni vorbitori a cel puţin două limbi străine, dacă se poate cu experienţe politice şi administrative europene. Nu poţi merge la Bruxelles şi să fii incapabil să comunici eficient sau să nu ai habar de funcţionarea instituţiilor europene.
Vom avea oricum alegeri primare în interiorul partidului pentru a stabili cei mai buni candidaţi. Vă asigur însă că avem o resursă umană de vârf, începând cu personalităţi precum Teodor Baconschi sau Daniel Funeriu, ambii cu doctorate în Franţa şi experienţe internaţionale de top.
Adrian Papahagi este unul dintre liderii Mişcării Populare
