In ultimul timp, in presa germana si-au facut loc ecourile unei dispute la prima vedere surprinzatoare, si anume daca este sau nu acceptabila ideea ca la predarea biologiei, alaturi de evolutionism, sa fie expusa si teza creationista. Controversa bantuie de mai multa vreme pe malul celalalt al Atlanticului, unde a fost lansata "teoria" numita inteligent design (conform careia aparitia de noi specii ar fi opera unui soi de designer transcendental) si unde miscarea evanghelicala, aflata la ea acasa, a reusit la un moment dat sa impuna in cateva state federale creationismul ca disciplina scolara. Iata insa ca mai nou contraofensiva a debarcat pe tarmul european, gasindu-si si aici sustinatori: o rezolutie a Comisiei culturale a Consiliului Europei, care atragea atentia asupra pericolelor propovaduirii creationismului sub egida si cu girul instructiei publice, a fost respinsa in plenul dominat de partide conservatoare al Consiliului.
Trebuie spus ca nu e vorba aici de o disputa academica. Rezolutia amintita citeaza declaratii favorabile creationismului ale unor factori de raspundere de prin ministerele de resort din Olanda, Polonia, Serbia si Italia. Nu de mult, Karin Wolff, ministrul Educatiei din Hessen (invatamantul e in Germania de competenta landurilor), s-a pronuntat tocmai pentru integrarea creationismului in programa scolara a orelor de biologie, iar episcopul catolic din Augsburg, Walter Mixa, luandu-i apararea, pretindea ca ar fi "totalitara" limitarea predarii biologiei la teoria evolutionista, demers, dupa el, nerezonabil chiar din punctul de vedere al stiintei. De altfel, in landul Hessen exista deja doua scoli in care se preda creationismul, iar pe de alta parte, numai in Germania traiesc in prezent circa 1,3 milioane de adepti ai unor secte evanghelicale, fundamentaliste, pentru care tot ce sta scris in Vechiul Testament e… litera de evanghelie. Avem deci de-a face nu cu manifestari intamplatoare, ci cu semnele ingrijoratoare ale unei orientari de anvergura.
Reactia, mai ales a cercurilor stiintifice, dar si a multor politicieni, a fost pe masura. Uniunea Biologilor Germani a protestat vehement. Ulrich Kutschera, profesor la Universitatea din Kassel, sublinia ca evolutionismul si invatatura biblica asupra creatiei nu pot sta pe acelasi plan: "De o parte avem realitati stiintifice, de cealalta un mit crestin vechi de 2000 de ani". Un comentariu din Süddeutsche Zeitung se intreba ironic daca nu cumva ar fi cazul ca lectiile de astronomie sa fie intregite cu notiuni de astrologie sau matematicile cu mistica numerelor. Hubert Markl, profesor la Universitatea din Konstanz, semneaza recent in coloanele aceluiasi ziar o pledoarie convingatoare impotriva amestecarii religiei cu stiintele naturii. Iar aceasta nu atat din perspectiva stiintei – propasirea biologiei nu poate fi oprita prin asemenea potrivnicii, cum nici astrofizica nu poate fi stopata de proliferarea in medii a horoscoapelor, nici geografia de partizanii unei Terre plate. Drumul credintei si drumul cunoasterii stiintifice sunt si trebuie sa ramana independente, sustine reputatul profesor, fost presedinte al Academiei de stiinte din Berlin-Brandenburg si al Societatii Max Planck; religia nu trebuie sa se lase cenzurata de stiinta, dupa cum nici stiinta nu are a lua lectii de la scrierile vechi de milenii. A le amesteca ar fi, incheie el, "ca si cum ai vrea sa explici efectul unei simfonii prin legitatile fizice ale producerii undelor sonore". Concluzie la care nu vad ce ar mai fi de adaugat si care cred ca ar trebui sa dea de gandit si unor sustinatori carpato-danubieni ai mismasului educational.
Gheorghe Sasarman este scriitor stabilit in Germania
