Laureatul Premiului Nobel pentru Literatura a sosit ieri in Capitala, unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti. Elena Vladareanu
Nu, nu voi scrie despre problemele musulmanilor in Statele Unite, nu voi scrie un roman de campus chiar daca acum predau la Columbia University. Voi continua sa scriu despre Istanbulul meu drag", a declarat ieri Orhan Pamuk, in cadrul intalnirii cu presa care a urmat ceremoniei de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa conferit de Universitatea din Bucuresti. Intr-o intalnire de aproximativ 45 de minute, inaintea celei de la Ateneul Roman, cu cititorii, scriitorul laureat al Premiului Nobel pentru Literatura (2006) a spus ca a terminat de curand un nou roman de 600 de pagini, "Muzeul inocentei".
Printre altele, Pamuk s-a referit la cat de inconfortabil este sa fie intrebat tot timpul despre chestiuni politice, cand el este, de fapt, in primul rand scriitor. "In Turcia circula o anecdota pe seama mea, ca asta este cea mai mare pedeapsa pe care am primit-o din partea autoritatilor turce, sa fiu nevoit tot timpul sa raspund la intrebari politice." Totusi, scriitorul recunoaste ca este dificil, daca nu imposibil, sa controlezi felul in care romanele tale sunt receptate. "General vorbind, in Europa cartile mele – «Ma numesc Rosu», «Cartea Neagra», «Zapada» – au fost citite ca fiind descrieri ale Turciei, ale Istanbulului. Asta e problema cu tarile din Uniunea Europeana, ca vor sa citeasca despre ce intampla in Turcia, cu turcii in Europa. Un jurnalist olandez mi-a spus odata: «Orhan, stiu ca tu vrei ca Turcia sa intre in Uniunea Europeana, dar dupa ce am citit Zapada ma indoiesc ca asta e bine»". "In SUA – a continuat Pamuk – cititorii vor sa gaseasca in cartile mele problema islamului, sa vada cum traiesc oamenii in islam si in tarile islamice. Desigur, eu traiesc in islam, dar nu totul se reduce la asta. Ei privesc doar din prisma a ceea ce s-a intamplat la 11 septembrie si a problemelor islamice pe care ei le-au inventat. Problema mea insa ramane cum sunt citite cartile mele in Asia. Cititorii asiatici nu citesc nici ca europenii, nici ca americanii, ei citesc in stilul lor si isi spun: ca si Turcia, si noi avem o mare traditie. La fel ca si Turcia, si de la noi se asteapta sa ne integram in civilizatia occidentala si sa ne uitam trecutul. Noi nu vrem sa ne uitam trecutul, dar vrem sa luam ceea ce ne convine de la Occident."
Despre romanul "Zapada", publicat in 2002, care va aparea in curand si in limba romana, Pamuk a spus candva ca este "primul si ultimul sau roman politic". Intrebat ieri despre asta, scriitorul a negat ca ar fi neplacut sa scrii romane politice. El a explicat insa cum a "trait oribila experienta a scriitorilor turci care voiau sa-si serveasca tara scriind romane politice si au sfarsit prin a face mai mult rau. Generatia de scriitori turci anterioara generatiei mele a reusit sa-si distruga literatura raspunzand la chestiuni politice". Pamuk s-a raportat la marii clasici, ca Dostoievski si Tolstoi, explicand ca "natura artei romanului contrazice propaganda politica, este incompatibila cu a scrie despre politica. A fi un scriitor bun inseamna sa reusesti sa te identifici chiar si cu un personaj cu ale carui idei politice radicale nu esti de acord". Pamuk a mai spus ca se ocupa "de literatura. Nu sunt un scriitor politic, am supravietuit politicii si continuu sa fac asta".
Orhan Pamuk, al treilea scriitor laureat al Premiului Nobel care viziteaza Romania dupa ’89, dupa Canetti si Saul Bellow (care a venit aici la jumatatea anilor ’70), a declarat ieri ca singurul principiu de care tine cont si la care nu va renunta niciodata este sa scrie carti frumoase. "Etica serveste anumite cauze, este importanta, dar stilul este ceva la care nu voi renunta niciodata. Sigur, vreau ca Turcia sa intre in Uniunea Europeana, dar nu e un lucru capital in viata mea. Important pentru mine este sa scriu carti frumoase si sa fiu un om bun, dar nu stiu daca le pot face pe amandoua in acelasi timp."
Inevitabil, Orhan Pamuk a fost intrebat ieri si despre situatia kurzilor. "Problema kurzilor in Turcia este una importanta – a raspuns el –, dar mai importanta este problema libertatii de expresie si a unor institutii care continua sa se opuna democratiei si altor drepturi ale turcilor." El a evitat insa sa insiste pe aceasta problema, chiar a multumit ca intrebarile jurnalistilor au fost mai ales despre literatura sa. Orhan Pamuk va sta doar trei zile in Bucuresti, pentru a reveni in iunie, cand va participa la Targul de Carte Bookfest, dar si la Festivalul "Zile si nopti de literatura" de la Neptun, unde i se va decerna Premiul Ovidiu. "Am ajuns pe la ora 11.00 in Bucuresti si am avut timp sa ma plimb putin. Este ca in Istanbul, imi place aici", a remarcat scriitorul.
"De ce scriu?"
» Scriitor local pentru vestici
"Cititorii din Vest vor ca literaturile locale – adica literatura turca, literatura romana etc. – sa ramana locale. Daca incerci sa scrii despre altceva, li se va parea ca iti pierzi autenticitatea", a spus Orhan Pamuk in cadrul discursului sustinut la Senatul Universitatii din Bucuresti, cu ocazia decernarii distinctiei Doctor Honoris Causa. Tema discursului sau a fost "De ce scriu?", o intrebare "pe care am auzit-o cel mai des de la mijlocul anilor ’70, de cand am inceput sa scriu, pana acum. De cate ori mi-a fost pusa aceasta intrebare, a fost insotita de un zambet ironic. Mama m-a intrebat, deznadajduita ca am ales sa fiu scriitor, intrebandu-ma de fapt cum crezi ca te vei intretine, din ce vei trai", a spus Pamuk, explicand ca "evolutia artei romanului a coincis cu evolutia natiunii. In secolul al XIX-lea, autorii vorbeau poporului lor. La inceputul secolului XX, romanul a devenit high art, scriitorii nu mai scriu doar despre teme in care conationalii lor sa se recunoasca, astazi scriitorul nu mai scrie doar pentru natiunea lui, ci pentru acel unic grup de oameni, de oriunde, care il citesc. Cei care nu mai scriu pentru natiunea lor sunt acuzati ca isi exotizeaza poporul pentru consum".
PROGRAM
» Astazi
18.00 Libraria Diverta (Bulevardul Magheru) – Orhan Pamuk va da autografe pe cartile aparute in Colectia Byblos a Editurii Curtea Veche.
19.30 Clubul Taranului (Muzeul Taranului Roman) – receptie in onoarea lui Orhan Pamuk.
Intrarea la ambele evenimente este libera.
» Maine
9.30 Facultatea de Litere, Sala de Consiliu – Orhan Pamuk, Norman Manea si Antonio Tabucchi vor sustine o conferinta.
