Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a postat, marți, un mesaj pe Facebook, prin care le cere bucureştenilor să "dea un vot" pentru ca suprafaţa de şapte hectare din Parcul Herăstrău, trecută din proprietatea statului în cea a Biroului de Turism şi Tranzacţii, să revină municipalităţii.
"Bucureşteni, daţi un vot pentru Parcul Herăstrău! Parcul Herăstrău a fost creat pentru bucureşteni, pentru petrecerea timpului liber şi pentru dezvoltarea sportului în general. Cele şapte hectare din Parcul Herăstrău trebuie să revină în proprietatea bucureştenilor!", a scris edilul pe pagina de socializare.
Petiţia este semnată de Liviu Doară, antrenor de iahting la Clubul Sportul Studenţesc (CSS).
"Cred că este momentul ca bucureştenii să pună capăt acestor distrugeri şi furturi din suprafaţa şi aşa insuficientă de verdeaţă, este momentul să spunem că nu vrem ca pe malul Lacului Herăstrău să fie numai cârciumi în locul cluburilor sportive. Din 32 de cluburi înainte de 1990, mai sunt doar trei cluburi şi acestea pe cale de a fi distruse. Pe scurt, vă rog, bucureşteni şi nu numai, ca, împreună, să facem zid împotriva abuzurilor şi fărădelegilor şi să atragem anularea acestor acte care încalcă toate legile din România", scrie iniţiatorul petiţiei.
Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti se află recursul formulat de Primăria Capitalei şi Clubul Sportiv Studenţesc împotriva unei decizii prin care şapte hectare de teren din Parcul Herăstrău au trecut din proprietatea statului în cea a Biroului de Turism şi Tranzacţii SA. Următorul termen în proces este 17 martie, când urmează să fie audiat Sorin Oprescu.
Primarul a explicat, referitor la acest subiect, că în 1999, printr-un ordin al ministrului Tineretului şi Sportului de atunci, Crin Antonescu, Biroul de Turism şi Tranzacţii SA (BTT) a primit un certificat de proprietate asupra terenului în suprafaţă de şapte hectare din Parcul Herăstrău.
"Acest lucru în condiţiile în care spaţiul verde este domeniul public al statului, fiind parte dintr-o zonă declarată monument istoric. În 2002, reprezentanţii Clubului de yahting sportiv Sportul Studenţesc, singurii care au reuşit să-şi desfăşoare, cu greu, activitatea sportivă pe acest teren, au dat în judecată BTT şi Ministerul Tineretului şi Sportului", a mai spus primarul Capitalei.
"Imediat după ce am ajuns cu ei la tribunal, au început şi presiunile, ameninţările. Ne-au trimis controale după controale, ne-au spus că ne dau la schimb un alt spaţiu, ce nu aparţinea de ei. Noi avem acte clare, care dovedesc faptul că acest teren este domeniu public şi nu poate fi înstrăinat. Chiar şi instanţa ne-a dat dreptate şi au rămas puţin surprinşi de câte documente le-am pus la dispoziţie", a declarat Liviu Doară, antrenor de iahting la Clubul Sportul Studenţesc (CSS).
La sfârşitul anului 2008 Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a constatat nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, emis de Ministerul Tineretului, precum şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.
Ulterior, BTT şi SC Domino Impex SRL au făcut recurs. Din 2009, Primăria Municipiului Bucureşti a intrat în proces alături de Clubul de yahting Sportul Studenţesc, având calitatea de intervenient accesoriu.
În 2014, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea CSS şi Primăriei Capitalei.
"Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul reclamant Clubul Sportul Studenţesc. Respinge ca nefondată cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Municipiul Bucureşti prin Primarul General. Obligă apelantul reclamant la plata către intimatul pârât Biroul de Turism pentru Tineret SA a sumei de 48.626, 72 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, şi la plata către intimatul intervenient accesoriu SC. Domino 94 Impex SRL a sumei de 100.800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată", a decis Tribunalul Bucureşti în 3 aprilie 2014.
Decizia tribunalului nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.
Dacă magistraţii de la Curtea de Apel vor da câştig de cauză Primăriei Municipiului Bucureşti şi celor de la Clubul Sportiv Studenţesc, automat cei 70.000 de metri pătraţi din Herăstrău vor reveni în administrarea municipalităţii.
