27 C
București
miercuri, 24 iulie 2024
AcasăSpecial„Operaţiunea Morar“ strică planurile USL la Justiţie

„Operaţiunea Morar“ strică planurile USL la Justiţie

În acest context a fost interpretată şi numirea grăbită a Monei Pivniceru în funcţia de ministru al Justiţiei în perioada în care Traian Băsescu era suspendat. Mona Pivniceru este cunoscută ca un adversar al celor doi, dar în special al lui Daniel Morar.

 

Înainte cu o zi de expirarea mandatului de procuror general al României, Codruţa Kovesi l-a delegat pe Daniel Morar în fruntea Ministerului Public. Codruţa Kovesi şi-a motivat decizia spunând că  actualul procuror-şef al DNA are cea mai mare vechime la conducerea unei instituţii, colaborează cu instituţii europene şi are experienţa necesară. Astfel, Morar a fost delegat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general pentru următoarele şase luni. Locul acestuia la DNA va fi ocupat, tot provizoriu, de unul dintre adjuncţii săi. 

Pe de altă parte, Kovesi a precizat că deocamdată se va întoarce în funcţia de procuror în cadrul biroului teritorial al DIICOT Sibiu, dar este posibil să candideze la şefia DNA: „Doresc să-mi continui activitatea în calitate de magistrat. Consider că lupta anticorupţie este o dimensiune importantă prin prisma MCV (n.r. – mecanismul prin care Uniunea Europeană supraveghează funcţionarea justiţiei în România) şi a implicaţiilor pe care le are pentru România”. La finalul celui de-al doilea mandat, Kovesi şi-a făcut bilanţul şi a reamintit că, în perioada 2007-2012, domeniile prioritare au fost combaterea corupţiei, a criminalităţii organizate, a evaziunii fiscale, a contrabandei, a spălării banilor, a infracţiunilor contra vieţii şi măsuri pentru recuperarea prejudiciilor.

Numirea lui Daniel Morar în fruntea Parchetului General, chiar şi ca interimar, poate fi interpretată şi ca o lovitură dată actualei puteri, care dorea înlocuirea şefilor Ministerului Public şi ai DNA cu persoane fidele. În acest context a fost interpretată şi numirea grăbită a Monei Pivniceru în funcţia de ministru al Justiţiei, în perioada în care Traian Băsescu era suspendat iar interimatul era asigurat de preşedintele Senatului Crin Antonescu. Astfel Mona Pivniceru ar fi trebuit să demareze procedurile pentru înlocuirea lui Morar şi Kovesi, ale căror mandate erau pe sfârşite. Totuşi, potrivit reglementărilor legale, Mona Pivniceru cunoscută ca un adversar al celor doi – în special al lui Daniel Morar – nu are prea multe posibilităţi pentru schimbarea lui Morar din fruntea Parchetului General până la alegerile din decembrie. Iată de ce:

Calendarul obligatoriu pentru selectarea şefilor de parchete

3 octombrie este termenul li-mită de depunere a candidaturilor la Ministerul Justiţiei pentru funcţiile de procuror general, respectiv de şef al DNA.

15 octombrie este termenul până la care candidaţii trebuie să depună proiectele de management pentru conducerea celor două instituţii.

între 23 şi 25 octombrie vor avea loc interviurile cu candidaţii. Interviurile vor fi susţinute în faţa unor comisii din care va face parte şi Mona Pivniceru. Ministrul Justiţiei poate să ţină seama de punctajele stabilite de comisii, dar la fel poate să le ignore. Foarte important este însă faptul că ministrul trebuie să-şi motiveze propunerile pentru funcţia de procuror general, respectiv pentru cea de şef al DNA. 

1 noiembrie este termenul până la care propunerile motivate ale ministrului Justiţiei trebuie trimise Consiliului Superior al Magistraturii. 

60 de zile este termenul maxim aflat la dispoziţia CSM pentru a da un aviz favorabil sau nefavorabil propunerilor făcute de ministrul Justiţiei. Fără acest aviz, propunerile nu pot fi trimise preşedintelui.

În condiţiile în care alegerile generale sunt stabilite pentru data de 9 decembrie devine evident faptul că este aproape imposibil ca Daniel Morar să fie schimbat până la formarea unei noi coaliţii de guvernare. Mai trebuie menţionat faptul că miercuri Mona Pivniceru pleacă la Bruxelles unde se va întâlni cu Viviane Reding, comisarul pe Justiţie, şi cu Catherine Day, secretarul general al Comisiei Europene. Discuţiile se vor axa şi în jurul criteriilor după care vor fi numiţi noii şefi ai Parchetului General şi DNA, instituţii a căror activitate a fost apreciată de organismele europene.

Kovesi, procuror general la 33 de ani

Laura Codruţa Kovesi (39 de ani), fiică de procuror, s-a născut la Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. A fost mai mulţi ani în funcţia de procuror, iar în octombrie 2006, la doar 33 de ani, l-a înlocuit pe Ilie Botoş la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Laura Codruţa Kovesi este singurul procuror general al României care-şi duce mandatul până la capăt, potrivit unei analize a Mediafax. Toţi predecesorii săi – cu excepţia lui Ilie Botoş – au fost schimbaţi din motive politice. Botoş a demisionat în urma scandalului Hayssam.

Anul acesta, Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice (GIP), a acuzat-o pe Laura Kovesi că ar fi plagiat în lucrarea sa de doctorat. GIP a publicat o listă lungă cu pasaje comparate, similară celei publicate în cazul lui Victor Ponta.

Consiliul Naţional de Etică a decis însă că procurorul general nu a plagiat. Ea citase, de fapt, din articole publicate tot de ea, dar sub numele de domnişoară – Lascu.

În două rapoarte ale Comisiei Europene privind stadiul reformei din justiţia română, procurorul general al României, şi nu instituţia, a fost apreciat pentru modul de administrare a Ministerului Public şi rezolvarea carenţelor.  

Felicitări de la CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a felicitat-o pe Kovesi pentru „modul exemplar în care a reuşit să conducă, în cele două mandate succesive, destinele uneia dintre cele mai importante instituţii ale statului”. Judecătorii CSM au ţinut să-i mulţumească acesteia pentru întreaga activitate desfăşurată în cadrul acestui for, exprimând, totodată, întreaga apreciere pentru profesionismul şi seriozitatea cu care a înţeles să reprezinte Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Consiliului.

Cine esteDaniel Morar

 46 de ani;

 născut în Luduş, judeţul Mureş;

 de profesie jurist;

 procuror-şef al DNA din august 2005;

 a absolvit Facultatea de Drept „Babeş-Bolyai” din Cluj cu media 9,84;

 experienţă vastă ca procuror: dosarul Gabriel Bivolaru (fost depu-tat acuzat de fraudarea BRD), dosarul Viorel Burzo (fostul şef al Secţiei Penale de la Curtea de Apel Cluj, acuzat de trafic de influenţă), dosarul Banca Dacia Felix, dosarul Alimentara (Gheorghe Funar, acuzat de abuz în serviciu).

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă