Armata ucraineană continuă luptele intense cu separatiştii pro-ruşi pentru recuperarea oraşelor din est. Luni, rebelii au pierdut aeroportul din Lugansk, iar armata guvernamentală încercuieşte Doneţk. Un incident la frontiera cu Rusia – căderea unui obuz într-un oraş rus frontalier cu Ucraina – pe care Moscova îl atribuie ucrainenilor dar este negat de Kiev, a declanşat brusc o creştere a tensiunii dintre cele două părţi, Moscova ameninţând Kievul cu posibile „consecinţe ireversibile“. Aflat la Rio, Putin urmăreşte evoluţia scenariului.
Obuzul căzut într-o localitate rusă frontalieră cu Ucraina, aflată în apropierea unei zone unde trupele ucrainene duc lupte violente cu insurgenţii pro-ruşi cu tunuri şi mortiere, îi oferă Rusiei motivul unei invazii în estul ţării vecine, o regiune pe care nu vrea să o piardă cu nici un preţ. După ce a anexat fără nici o jenă Crimeea, ţinut ucrainean, Moscova consideră brusc acest obuz drept „un act de agresiune” din partea Kievului în pofida dezminţirilor acestuia. Ministerul rus de Externe susţine că vinovată este armata ucraineană de faptul că obuzul a ucis un om în teritoriul rus şi un înalt demnitar a cerut lovituri aeriene punctuale asupra solului ucrainean, aşa cum procedează Israelul în Gaza. Un comunicat al ministerului rus de Externe arată că incidentul este o „acţiune agresivă” care „subliniată escalada extrem de periculoasă a tensiunilor la frontiera ruso-ucraineană şi poate avea consecinţe ireversibile, responsabilitatea fiind a părţii ucrainene”.
Partea ucraineană a precizat că respectivul obuz, care a declanşat o nervozitate imediată la Moscova, a servit ca acoperire pentru „trecerea unei forţe majore de mercenari în teritoriul ucrainean” de peste „100 de vehicule cu mercenari şi camioane cu arme”. Imediat ce coloana de vehicule a fost descoperită, artileria ucraineană a tras asupra convoiului. O anchetă este în curs de desfăşurare pentru elucidarea incidentului. Pentru moment este imposibil de confirmat de unde a fost tras acel obuz şi responsabilii ucraineni nu au încă o explicaţie a motivului pentru care, în busculada războiului, un obuz rătăcit ar fi putut atinge partea rusă. Iar responsabilii ruşi nu oferă nici o dovadă că acel obuz ar fi de fapt de provenienţă militară ucraineană. Ministerul ucrainean de Externe a declarat că este gata să coopereze cu ancheta rusă asupra incidentului şi a exprimat „regretul pentru persoana decedată şi pentru rănirea cetăţenilor ruşi”. Duminică, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a cerut UE să ancheteze asupra a ceea ce spune că a fost o incursiune la frontieră pentru introducerea de „material militar greu” şi atacuri din partea posturilor de frontieră ruse asupra poziţiilor trupelor ucrainene.
După ce Rusia a anexat Crimeea, a existat temerea că Moscova ar putea ordona o intervenţie armată în Estul Ucrainei, dar aceste temeri au fost înlăturate de Putin când a cerut Parlamentului anularea unei declaraţii care îi permitea folosirea armatei în Ucraina. Dar, o sursă apropiată de Kremlin a declarat că decizia de anulare a intervenţiei pooate fi schimbată în orice moment.
Din Rio, cu ochii pe Ucraina
Avertismentele Moscovei privind consecinţele incidentului frontalier au crescut tensiunea, deşi este vizibil că totul este o înscenare pentru a furniza pretexte Rusiei. Pe internet, numeroşi ucraineni semnalează o ciudată coincidenţă – când trupele ruse au intrat în Georgia în august 2008, Vladimir Putin, atunci premier al Rusiei, se afla la Beijing la ceremoniile de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară. Acum, Putin, actualul preşedinte, era la Rio de Janeiro pentru finala Cupei Mondiale. Cu alte cuvinte, la fiecare „crimă” contra dreptului internaţional, Putin îşi asigură un alibi imbatabil.
Un fapt important este că „incidentul obuzului” a intervenit a doua zi după avertismentul Rusiei, care a declarat că „îşi rezervă dreptul de a lua măsurile necesare pentru apărarea teritoriului său şi asigurarea securităţii cetăţenilor ruşi”.
La Rio, Putin s-a întâlnit cu cancelarul german Angela Merkel şi au discutat despre situaţia din Ucraina, fiind de acord că trebuie să se demareze rapid discuţii directe între guvernul de la Kiev şi separatişti, sub forma unei „video-conferinţe”. Comunicatul guvernului german precizează că „dincolo de asta, sunt necesare şi controlul eficient al frontierei ruso-ucraineană, ca şi un schimb de prizonieri pentru atingerea rapidă a obiectivului de încetare bilaterală a focului”.
Putin nu abandonează separatiştii
Rusia a fost acuzată de multe ori de către ţările occidentale că trimite clandestin separatiştilor din Estul Ucrainei arme şi combatanţi antrenaţi şi Kremlinul a intrat într-o perioadă de tăcere după sancţiunile economice impuse Rusiei pentru implicarea în criza ucraineană. Totul a fost interpretat ca o schimbare de poziţie din partea lui Putin, care a reuşit întotdeuna să ascundă Occidentului adevăratele sale planuri. Separatiştii pro-ruşi, susţinuţi de voluntari şi militari ruşi, între care batalionul Vostok, au reuşit o perioadă să ocupe marile oraşe din estul Ucrainei, să doboare avioane şi elicoptere ale armatei Kievului, să ucidă soldaţi guvernamentali. Guvernul rus a tolerat trecerea unui flux cons-tant de material militar şi de combatanţi voluntari pentru susţinerea separatiştilor, dar a negat constant. În ultima vreme, armata ucraineană a înregistrat câteva victorii pe frontul de est, ceea ce irită Kremlinul, care nu tolerează pierderea controlului asupra Ucrainei şi scenariile alternative au intrat în acţiune.
Implicată în operaţiunea anti-teroristă din est, armata ucraineană încercuieşte Doneţkul şi se apropie de Lugansk, două bastioane ale insurgenţilor unde sunt concentrate forţele separatiste.
Operaţiunile armatei guvernamentale sunt dificile din cauză că fiind vorba de două aglomeraţii urbane există riscul victimelor în rândul civililor. Ofensiva ucraineană s-a intensificat după ce rebelii au ucis zeci de soldaţi ucraineni într-un atac cu rachete vinerea trecută. În acest context, a căzut obuzul!
