La Muzeul de Arta din Cluj-Napoca se va deschide, joi, 8 februarie, de la ora 18.00, expozitia retrospectiva a artistei plastice Maria Truta. Evenimentul face parte din programul initiat de institutia de cultura de cercetare si punere in valoare a creatiei din lumea artistica transilvana.
Tablourile expuse pe simezele muzeului sunt, de fapt, o selectie cu caracter retrospectiv din ansamblul creatiei artistei. Absolventa, in anul 1968, a sectiei de pictura a Institutului de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, Maria Truta s-a format ca artist in perioada de “liberalizare culturala” de la sfarsitul anilor ’60, sub indrumarea maestrului Aurel Ciupe.
Expozitia de fata accentueaza semnificativ prin aceste lucrari etapa actuala, de maturitate a creatiei artistice, dezvoltata timp de aproape patru decenii in coordonatele unui post-modernism “neoclasic”. Un postmodern – dupa cum a remarcat insasi artista plastica – unde “continuitatile si apelul la traditii”, co-exista in contextul de interdisciplinaritate si socializare a artei.
Maria Truta s-a atasat fara complexe unui tip de exprimare figurativa si a abordat genurile traditionale si tehnicile clasice ale picturii si graficii de sevalet, cu o anumita individualitate in portretistica si in peisaj. Artista si-a asumat acest tip de “modernitate temperata” cu o prestigioasa traditie in spatiul culturii moderne romanesti si l-a cultivat cu obstinatie de-a lungul intregii sale cariere artistice, mentinand o rezerva retractila fata de experientalismul neoavangardist.
Directoarea muzeului clujean, Livia Dragoi, a mai spus despre artista ca “o teribila lacomiei a ochilor o face sa prospecteze nesfarsit realitatea, pe care o iubeste cu pasiune, in cele mai diferite ipostaze: figura umana (chipuri ale celor apropiati, membri ai familiei, prieteni intelectuali rafinati, literati si mai cu seama colegi de breasla), privelisti din natura (spatii mirifice din Delta Dunarii sau din Maramures, dar si locuri modeste de o calma intimitate, ocrotite de casele batranesti), flori ale tuturor anotimpurilor sau «obiecte umile», cu care in atelierul sau artista imparte lungi ceasuri de singuratate”.
