Marti dimineata, in sala multimedia a sediului Ministerului Culturii a avut loc conferinta de presa in care urmau sa fie prezentate rezultatele Barometrului de consum cultural – 2006, realizat de Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii impreuna cu Metromedia Transilvania.
Conferinta a inceput cu un lung monolog al ministrului Adrian Iorgulescu, suparat ca in presa de ieri "se cauta vinovati chiar si cand obtinem succese", cu referire la premiul obtinut de regizorul Cristian Mungiu la Cannes. Alaturi de Adrian Iorgulescu, deloc intamplator, se regasea directorul CNC, Eugen serbanescu, a carui activitate a fost mai intai scuzata si apoi elogiata. Adrian Iorgulescu a gasit scuza perfecta pentru care unele dintre scenariile tinerilor regizori premiati la festivalurile importante internationale n-au trecut de juriul CNC, condus de Eugen serbanescu, pentru a primi finantare: "Sa nu facem o translatare mecanica intre scenariu si realizarea finala a filmului. Una este ideea si altceva este materializarea ei…". Aprecierea in termeni superlativi a activitatii CNC-ului si, implicit, a Ministerului Culturii: "Anul acesta am finantat – retineti! – 41 de filme, ceea ce este un record national!" a fost completata printr-o gluma care viza criticile primite de acesta de-a lungul ultimului an, fie din partea presei, fie din partea criticilor si regizorilor de la noi: "Sunt bucuros sa fiu capul acestei mafii care a produs doua filme castigatoare la Cannes". Dupa o scurta interventie a lui Eugen serbanescu, care le-a sugerat tinerilor regizori sa aiba rabdare: "Marile opere se fac dupa o gestatie serioasa", Adrian Iorgulescu a vorbit despre grupurile de interese care impiedica privatizarea cinematografelor de la noi.
Prezentate in ultima parte a conferintei de presa, rezultatele Barometrului de consum cultural – 2006 i-au oferit ministrului Culturii prilejul de a mai pune niste lauri pe fruntea ministerului pe care il conduce, desi rezultatele sondajului realizat de CSCDC si Metromedia Transilvania numai incurajatoare nu sunt: romanii citesc in continuare, cu preponderenta, literatura de consum, preferintele lor muzicale sunt ocupate, in ordine, de muzica populara, muzica usoara romaneasca si manele, in timp ce filmele preferate raman, intr-o majoritate covarsitoare, cele comerciale.
Unul dintre rezultatele interesante ale cercetarii infirma perceptia conform careia internetul tinde sa inlocuiasca tipariturile: 81,2% dintre cei care s-au declarat utilizatori de internet au apreciat ca necesare chioscurile, 78,8% librariile si 70,5% bibliotecile. Legat de internet, Barometul arata o crestere a ponderii acestuia ca mijloc de receptare a informatiilor, coroborat cu o crestere a numarului de calculatoare din spatiile domestice, iar in ceea ce priveste programele televiziunilor, pe primul loc in topul preferintelor se situeaza stirile (77% dintre intervievati se uita zilnic), urmeaza filmele artistice (38%), serialele si telenovelele (27%), dezbaterile politice (21%) si transmisiunile sportive (14%).
Pentru ca Romania este, conform spuselor ministrului Adrian Iorgulescu, principalul consumator de televiziune prin cablu din Europa, una dintre problemele care apar este aceea ca televizorul devine principalul, daca nu unicul, mijloc de receptare a mesajelor cu continut cultural de orice fel.
Cifrele care pot fi citite in cheie optimista vin dinspre cifra in crestere a celor care frecventeaza teatrele, dar si din numarul mare de vizitatori ai muzeelor.
O observatie facuta de realizatorii Barometrului pe 2006 care merita sa atraga atentia reprezentantilor Ministerului Culturii este: "Exista un clivaj destul de mare intre cunoscatorii de elita (aproape jumatate din locuitorii marilor orase) si cei putin cunoscatori. O clasa «de mijloc» culturala inca nu e formata consistent".
