Premierul italian acuză Berlinul că acţionează cu norme politice duble în ce priveşte susţinerea unui nou gazoduct prin care Rusia va livra gaz Germaniei, în timp ce South Stream a fost oprit din cauza sancţiunilor anti-ruse.
Premierul italian a criticat la summitul UE ceea ce a numit duplicitatea germană asupra politicii şi a sancţiunilor energetice faţă de Rusia, precizând că, pe de o parte Berlinul cere o acţiune unită a UE în materie de sancţiuni contra Rusiei pentru anexarea Crimeii şi a unor părţi din estul Ucrainei, dar pe de altă parte acţionează şi cooperează cu Kremlinul în propriile interese energetice. Potrivit Politico, la Bruxelles a avut loc o înfruntare între Renzi şi Merkel privind construirea gazoductului North Stream 2.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a declarat proiectul North Stream 2 contrar intereslor UE şi a adăugat că dacă va fi construit va accentua dependenţa Europei de un singur furnizor şi va concentra 80% din importurile de gaz rusesc pe o singură rută. De asemenea, va conduce la o poziţie dominantă a Gazprom pe piaţa germană, ajungând la 60%.
Italia este iritată de anularea proiectului South Stream, un gazoduct care ar fi transportat gaz rus spre Europa de Sud şi Italia şi premierul Renzi s-a declarat revoltat că decizia dublării North Stream „a fost aprobată după eliminarea South Stream, anul trecut”. Atunci, motivul a fost faptul că Rusia este sancţionată pentru implicarea în conflictul ucrainean. Rusia este în continuare sub aceste sancţiuni occidentale, dar cancelarul Angela Merkel a acceptat proiectul North Stream 2. „De ce South Stream nu s-a putut realiza cu Rusia, iar North Stream 2 nu?” întreabă premierul italian. Sancţiunile economice contra Rusiei pot determina noi proiecte, dar nu pot şterge vechile proiecte.
Criticile lui Renzi merg mai departe pentru că cere Comisiei Europene să verifice legitimitatea proiectului pe baza normelor europene care între altele, cer imperativ diversificarea intinerarelor şi surselor şi egalitatea accesului pentru toate ţările membre. Este un caz clasic de „greutate a statelor” şi a relaţiilor internaţionale şi de diplomaţie, Renzi fiind decis să se ridice contra sistemului echilibrului puterilor în cadrul UE. „Italia respectă toate regulile, am făcut tot ce a cerut Comisia”.
Protestul ţărilor est-europene
În ultimele zile, nouă ţări din Europa Centrală şi de Est au cerut suspendarea proiectului ruso-german care va creşte dependenţa Europei faţă de gazul rus şi contrazice politica de diversificare promovată de UE, într-o scrisoare trimisă lui Tusk. Dar, atât Berlinul cât şi Moscova nu vor să dea înapoi şi potrivit Financial Times, Angela Merkel nu vrea ca proiectul să fie examinat la Bruxelles. Teza sa este că dublarea gazoductului va asigura securitatea UE a livrărilor de gaz din Rusia, faţă de instabilitatea caracterizată de tranzitul prin Ucraina. Iar Rusia a anunţat chiar accelerarea construirii North Stream 2 după ce a retras proiectul Turkish Stream.
În plan strict economic, dublarea capacităţii livrării de gaz rus Germaniei prin conducte instalate pe fundul Balticii marginalizează ţările est-europene în jocul energetic european. Această perspectivă de apropiere energetică între Germania şi Rusia deranjează aceste state mai ales din punct de vedere geopolitic. „În contextul actual, subliniază Jacek Saryusz-Wolski, eurodeputat polonez aflat în fruntea celor anti-North Stream 2, întărirea ponderii Gazprom, braţul politicii Kremlinului în Europa, schimbă datele politice”. Comisia Europeană este preocupată de multă vreme de poziţia dominantă a Gazprom pe piaţa energiei şi de necesitatea diversificării surselor de gaz ale UE pentru a evita oferirea Rusiei unui levier politic.
Preşedintele Poloniei a estimat că North Stream 2 este un proiect politic şi a declarat că „vom face tot posibilul să oprim gazoductul”, iar vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovici, a recunoscut că proiectul va influenţa negativ securitatea energetică a Europei de Est. Noua întreprindere New European Pipeline AG, care reuneşte gigantul rus Gazprom, companiile germane E.ON şi BASF prin filiala lor Wintershall, anglo-olandeză Royal Dutch Shell, austriacă OMV (fiecare cu 10%), ca şi cea franceză Engie (ex-GDF Suez (9%) a fost creată în septembrie.
