Lucrările de consolidare au costat aproape 11 milioane lei, majoritatea banilor provenind din fonduri europene.
Înainte de consolidare, Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa era un adevărat pericol public. În proiectul de restaurare scrie negru pe alb că gradul de siguranţă pentru personalul angajat şi pentru turişti era de numai 20%. În pericol erau şi trecătorii care se aflau în preajma clădirii, dar şi şoferii care foloseau străzile din imediata apropiere a muzeului. De asemenea, unele dintre zonele din interiorul său erau închise, deoarece scările de acces erau şubrede, existând riscul iminent de prăbuşire. Pentru a remedia aceste deficienţe şi a face din muzeu un loc sigur de vizitat, autorităţile judeţene au apelat la fonduri europene. Astfel, s-a reuşit accesarea programului sectorial regional 2007-2013 şi s-a urmărit, ca obiectiv specific, consolidarea clădirii.
„Potenţialii beneficiari ai proiectului sunt cei peste 300.000 de locuitori ai municipiului Constanţa, precum şi cei peste un milion de turişti care vizitează litoralul românesc”, se arată în proiect. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 10,9 milioane de lei, din care cea mai mare parte, respectiv 7,2 milioane lei, a fost reprezentată de fonduri nerambursabile. Bugetul naţional a contribuit cu un milion de lei, iar contribuţia proprie a beneficiarului a fost de 2,6 milioane lei. Lucrările de consolidare au presupus introducerea de pereţi structurali de beton armat pe toată înălţimea clădirii, precum şi realizarea de noi fundaţii pentru aceştia, precum şi realizarea unor legături eficiente cu zidurile vechi.
Peninsula, un pariu (deocamdată) pierdut
Muzeul de Istorie şi Arheologie este unul dintre obiectivele cele mai importante ale zonei Peninsulare a Constanţei, care nu a fost reabilitată în ultimii 20 de ani. Dacă mari localităţi precum Braşov, Timişoara, Sibiu, Cluj şi-au conservat oraşele vechi, administraţiile din Constanţa nu au reuşit, până acum, acest lucru. Peninsula este încă împânzită de zeci de clădiri dărăpănate, care stau să cadă.
Una dintre explicaţiile oferite de viceprimarul Decebal Făgădău este regimul juridic al locuinţelor. Multe dintre ele sunt în litigiu şi nu se poate interveni asupra lor. Acest lucru, spune edilul, nu s-a întâmplat în Sibiu, de exemplu, unde a existat un cadastru.
Planuri mari
Tot Decebal Făgădău spune că Primăria are un plan ambiţios, care prevede reabilitarea întregii zone. Se va începe în scurt timp cu lucrări de schimbare a conductelor de apă şi se va continua cu asfaltarea unei părţi importante din străzile din zonă, dar şi prin crearea unui parc. Banii pentru tot ce se va repara şi schimba în peninsulă provin din fonduri europene.
