Preşedintele Rusiei, Dimitri Medvedev, a avertizat, într-o scrisoare adresată şefilor de stat din ţările membre NATO, că sistemele pentru protejarea Europei ar putea fi inefective şi totodată socotite o ameninţare a stabilităţii din regiune dacă nu vor include şi Rusia.
Decizia Washingtonului de a plasa o parte a scutului anti-rachetă în România a fost urmată iniţial de vociferări furioase ale presei şi politicienilor ruşi – iar acum, de scrisoarea lui Dimitri Medvedev, în care acesta propune un parteneriat între NATO şi Rusia; acesta ar trebui să conste, scrie Medvedev, în primul rând în asigurări legale din partea statelor membre NATO că sistemul anti-rachetă nu va fi îndreptat către Rusia, iar în al doilea rând din crearea unui sistem comun anti-rachetă. În cadrul summitului de la Lisabona din noiembrie 2010, Rusia şi NATO au căzut de acord să coopereze, însă fiecare parte are părerea sa despre cum ar trebui să arate această colaborare: în timp ce NATO favorizează două sisteme separate, care să facă schimb de informaţii, Rusia îşi doreşte un scut unic.
Rasmussen: „NATO şi Rusia ar putea colabora pentru prima dată”
Secretarul general al NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen, a declarat săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe ţinute la universitatea din Chicago, că „un scut comun ar fi o şansă enormă de a întări relaţia cu Rusia”. Rasmussen a adăugat că „dacă am reuşi să coordonăm sistemele noastre anti-rachetă şi să le facem să comunice între ele, ar fi pentru prima oară când NATO şi Rusia, în loc să construiască securitatea una contra alteia, ar construi-o în comun; cu sprijinul şi sub conducerea Statelor Unite, sunt sigur că acest lucru poate deveni realitate”.
În iunie, experţii NATO şi ai Rusiei vor prezenta primele propuneri de realizare al unui asemenea scut; Rasmussen a declarat că „deşi există diverse dificultăţi tehnice, legale şi politice, există un progres consistent”.
Statele Unite sunt însă rezervate în privinţa scutului comun – care ar însemna ca Rusia să aibă acces la multe informaţii secrete, neoferind însă aproape nimic în schimb; de asemenea, cererea Rusiei ca experţii săi să poată accesa amplasamentele rachetelor SM-3 – ca de exemplu cel ce va fi instalat la Deveselu – trezesc suspiciunile americanilor, care nu doresc să dezvăluie unei puteri concurente prea multe secrete militare.
„Propunerea Rusiei este strict politică”
Expertul militar rus Alexander Goltz a declarat într-un interviu acordat postului de radio de stat „Vocea Rusiei” că propunerile lui Medvedev se bazează pe raţiuni strict politice şi sunt imposibil de implementat din punct de vedere tehnic. „Tuturor experţilor le este clar că sistemul comun asupra căruia insistă Rusia ar fi imposibil de realizat”, a afirmat Goltz: „Rusia are 30 de sisteme de apărare aeriană S-400, care nu pot acoperi întregul său teritoriu – şi este puţin probabil ca acest număr să crească în curând; un schimb de informaţii ar fi mult mai adecvat, deoarece în această privinţă Rusia se află într-o poziţie foarte bună, având centre de control aerian care pot acoperi întregul Orient Mijlociu, astfel încât am putea oferi partenerilor informaţii clare şi sigure în momentul lansării unei rachete duşmane”.
De asemenea, Goltz este de părere că sistemele americane nu pot fi o ameninţare la adresa Rusiei: „conform planului american, vor fi staţionate mai puţin de 50 de rachete SM-3. Rusia are 1500 de rachete care pot transporta focoase nucleare, iar pentru a intercepta numai una dintre ele este nevoie de cinci SM-3″.
Expertul rus atrage atenţia şi asupra altei probleme: coordonarea. „Nu cred că într-o situaţie în care trebuie să decizi asupra lansării unei rachete SM-3 poţi începe să discuţi cu partenerul dacă să o faci sau nu – ar fi foarte bizar”, spune el.
Conform lui Goltz, cel mai probabil nu se va ajunge la nici o decizie în privinţa unui scut comun: „discuţiile vor continua, dar nu se va întâmpla nimic altceva”, prevede acesta.
