» In Moscova, cladiri de patrimoniu sunt lasate in parasire si apoi demolate, pentru ca in locul lor sa fie ridicate constructiile "ultracapitalismului" postcomunist.
» Renovarile sunt facute de mantuiala sau amanate la nesfarsit, iar incendiile misterioase sau demolarile facute fara justificare fac loc unor blocuri-turn sau "imitatii de carton" ale vechilor cladiri.
» Desi legea cuprinde instructiuni clare privind regimul cladirilor cu valoare istorica, coruptia o face inoperanta; multi pun starea actuala de lucruri pe seama primarului Moscovei, casatorit cu o "regina-magnat" a imobiliarelor.
Sub titlul "colapsul moscovei: mostenirea arhitecturala in proces de distrugere", The Independent, sub semnatura lui Shaun Walker, face o analiza a strategiilor prin care cladirile de patrimoniu moscovite sunt distruse pentru a face loc constructiilor "ultracapitalismului" rusesc, citand rezultatele unui raport scos de "Asociatia de Pastrare a Arhitecturii din Moscova", aparut de curand. Planul urbanistic al Moscovei si mostenirea arhitectonica a orasului se afla pe punctul de a fi distruse pentru totdeauna din cauza renovarilor de proasta calitate si a demolarilor nechibzuite. "Nu exista o alta capitala in Europa care sa fie subiectul unei devastari de o asemenea amploare, cu scopul obtinerii rapide a unor mari sume de bani", spun autorii in introducerea Raportului. Acestia sustin ca sute de cladiri importante – de la palate din secolul XIX la capodopere ale arhitecturii staliniste – au fost lasate in parasire pentru a justifica demolarea lor ulterior.
Aceasta situatie a fost pusa pe seama lipsei de reactie in fata politicilor agresive ale dezvoltatorii imobiliari care au atentat la cladirile aflate pe lista Patrimoniului cultural. Cei care au denuntat acest sistem spun ca planurile de dezvoltare imobiliara sunt ascunse de ochii publicului cat timp proiectul nu este demarat. si ca, in timp ce criza economica actuala a incetinit planurile celor mai rapace dezvoltatori, secarea resurselor financiare a adus cu sine si mai putini bani alocati renovarilor de calitate. "Caderea generala a standardelor de calitate, triumful vandalismului si inaltarea unor cladiri-turn care depasesc cu mult inaltimea celor invecinate este mostenirea pe care ultimul deceniu a lasat-o Moscovei", scrie Anna Bronovitskaya, istoric de arta. Raportul acuza de asemenea "transformarea unui oras cu o traditie culturala ilustra intr-un parc tematic" si supraabundenta de masini.
Chiar si incercarile de a renova cladiri cu valoare istorica su de a construi unele in maniera stilistica a celor vechi aflate in zona s-au dovedit esecuri rasunatoare, raportul vorbind de "butaforii gonflate ca replici ale unor cladiri istorice". O versiune mai veche a raportului a fost publicata in urma cu doi ani, dar autorii spun ca, dupa o scurta pauza in demolarea cladirilor aflate pe lista celor cu valoare de patrimoniu si un oarecare interes din partea utoritatilor de a tine seama de opinia societatii civile, procesul distructiv a fost reluat. "Nu s-au inregistrat progrese in ultimii doi ani, lucrurile au mers din mai rau in mai rau", a afirmat David Sarkisyan, director al Muzeului National de Arhitectura din Moscova. "Probabil e genul de batalie in care nu ai nici o sansa sa castigi, dar pe care e important s-o porti."
Teatrul Balsoi, o demolare cu cantec
Raportul se concentreaza in special asupra a opt constructii de patrimoniu (inclusiv una despre care se crede ca e cea mai veche cladire de lemn din oras), care au fost demolate sau ruinate complet in ultimii opt ani. Alte zeci sunt la limita, din cauza neglijarii lor sau renovarilor dubioase – in aceasta sectiune intrand constructii celebre in lumea intreaga. Astfel, chiar langa Kremlin, fatada maiestuoasa a Teatrului Balsoi este acoperita cu o panza impermeabila, interioarele sunt aproape devastate, iar intreaga structura a constructiei pare pe punctul de a se prabusi. Teatrul, care a fost inchis in vederea renovarii in 2005, a fost redeschis anul trecut, desi renovarea nu fusese finalizata. Termenul de incheiere a fost depasit cu ani si a ajuns sa coste nejustificat de mult.
Acum doua saptamani, Alexandr Vedernikov, dirijorul principal si directorul muzical al celebrei institutii, a iesit in strada pentru a-si arata dezacordul fata de actuala conducere si dezgustul fata de rezultatele proiectului de renovare. O ingrijorare speciala au starnit cladirile constructiviste ale Moscovei, vazute ca principala contributie pe care Rusia a adus-o la arhitectura lumii si ridicate in anii in care Stalin a fost la putere. Multe dintre ele se afla in semiruina: astfel, cladiri ca Narkomfin, un experiment de pionierat in vietuirea de tip comuna (oameni care traiesc impreuna, nelegati prin legaturi tip cuplu sau familie nucleara – n.red.), au fost acum mai multi ani acoperite cu sipci de lemn in vederea renovarii, dar demararea procesului a fost amanata la nesfarsit, incat cladirea are acum peretii crapati, cu tencuiala cazuta, necesitand interventii in regim de urgenta.
Primarul Moscovei, "arhitectul" noilor constructii
Multi il fac raspunzator de aceasta stare de lucruri pe Iuri Luskov, puternicul primar al Moscovei, in functie inca din 1992 si casatorit cu cea mai bogata femeie din Rusia, Elena Baturina (4,2 miliarde dolari, potrivit topului Forbes pe 2008). In timpul mandatelor acestuia, Moscova s-a transformat din centrul cenusiu al lumii comuniste intr-un cuib glamouros al "ultracapitalismului" salbatic. Insa efectele pozitive ale dezvoltarii rapide din Moscova au venit la pachet cu strategii imobiliare insuficient gandite, contructii de calitate proasta si calitate artistica discutabila, precum si cu neglijarea sau distrugerea unor constructii istorice. Sunt de asemenea acuzatii de coruptie legate de ofertele si contractele de constructie, sotia primarului Luskov fiind singura femeie miliardar din Rusia si unul dintre cei mai puternici magnati rusi ai constructiilor.
Pe de alta parte, trebuie spus ca situatia imobiliara a capitalei celei mai mari tari din lume nu e singulara – istoricii si activistii Raportului spun ca exemplul prost al Moscovei a devenit model pentru intreaga Rusie. Cele mai multe ingrijorari le ridica St. Petersburg, capitala tarista a Rusiei, al carei centru, de o rafinata eleganta, a fost crutat chiar si de politicile comuniste care au umplut Uniunea Sovietica de structuri monolitice monotone de blocuri. Ei bine, acum lucrurile se schimba si acolo. "Chiar langa cladiri istorice au fost construite oribile casoaie de parada a caror expansiune necontrolata nu o putem stopa", spune un activist urban din St. Petersburg, Elena Minchyonok. "Daca procesul mai continua un an sau doi, orasul, asa cum il stim, va inceta sa mai existe."
» Prima editie a raportului
Prima editie a raportului, din 2007, scoasa de Asociatia pentru Pastrarea Arhitecturii din Moscova impreuna cu Save Europe’s Heritage, a acuzat trasformarea orasului intr-un "ghetou al noilor imbogatiti", un "pseudo-oras" pentru "nevestele oligarhilor care poarta posete Gucci". Raportul a semnalat, in ultimii 5 ani dinaintea aparitiei, disparitia a 1.000 de cladiri vechi, din care 200 erau monumente de patrimoniu. Curuptia generalizata, nota Raportul, facea legile inoperante. Incendii misterioase, demolari facute direct cu buldozerul – toate pentru a lasa loc unor butaforii de prost gust care imita stupid vechile cladiri, "imitatii tipatoare de carton", aflate in proprietatea noilor imbogatiti. Aceasta strategie a fost adoptata chiar de cladirile aflate in posesia primariei. Astfel, hotelurile Moskva si Rossia au fost demolate si reconstruite brutal din betoane.
