Interviu cu dl Vlad Cubreacov, deputat in Parlamentul Republicii Moldova
Dupa obtinerea independentei de stat a Republicii Moldova, Mitropolia Basarabiei a fost reinviata de credinciosi si clerici de peste Prut, care nu mai vor sa apartina de Mitropolia Moldovei, aflata sub jurisdictia Patriarhiei Ruse. Acest drum al reinvierii constiintei de neam a fost si este presarat cu spinii semanati de Stalin si de actualii partizani ai acestuia, profani si fete bisericesti. Din ce in ce mai multi romani de acolo trec in ultima vreme la Mitropolia stramoseasca, starnind ura prorusilor, care s-au dedat chiar la acte de violenta fizica.
Despre toate acestea si inca multe altele am stat de vorba, la Chisinau, cu deputatul Vlad Cubreacov, cunoscut si neostenit luptator pentru drepturile civile ale romanilor de peste Prut si pentru cele ale Mitropoliei Basarabiei.
Biserici profanate, preoti impuscati sau deportati
– Domnule deputat, care este istoria si actuala situatie a Mitropoliei Basarabiei?
– Mitropolia Basarabiei este o biserica istorica, traditionala, romaneasca si a functionat nestingherit pana in 1944 in actualul spatiu al Republicii Moldova. Apoi, din cauza ocupatiei sovietice, nu si-a mai putut desfasura activitatea, pentru ca intreaga regiune a fost supusa efectelor legislatiei sovietice, care interzicea, in principiu, subordonarea unei tari, religios, de peste hotarele URSS. Si Bucurestiul, evident, cu Patriarhia Romana se plasau tocmai in afara acestor frontiere.
– Ce a urmat?
– De aceea, Mitropolia a fost nevoita sa-si inceteze activitatea, cu un numar de 56 de preoti, care nu au acceptat jurisdictia Patriarhiei Moscovei, implantata abuziv in 1940 si ulterior reimplantata in 1944. Au fost pur si simplu impuscati sau deportati in Siberia, cele mai multe biserici, 80%, au fost inchise, profanate, distruse. A fost un dezastru comparabil doar cu situatia din Albania sau din anumite regiuni ale Rusiei interioare.
– In ce an s-a reinfiintat Mitropolia Basarabiei?
– In 1992, la scurt timp dupa proclamarea independentei de stat a Republicii Moldova si emanciparea de sub tutela Kremlinului, un anumit numar important de credinciosi, clerici si unii ierarhi ortodocsi romani din Republica Moldova au hotarat sa reactiveze Mitropolia istorica a Basarabiei. A fost reactivata la 14 septembrie 1992, la Chisinau. La 19 decembrie 1992, la Sfantul, Marele si Indreptatorul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a emis un act sinodal si patriarhal, prin care a binecuvantat reactivarea Mitropoliei Basarabiei, autonoma si de stil vechi, cu resedinta la Chisinau.
Procese peste procese
– Ce s-a mai intamplat apoi?
– Din momentul reactivarii sale si reacceptarii in comuniune cu Patriarhia Romana, aceasta mitropolie, supranumita altadata, de Gala Galaction, „Eparhia de Aur a Bisericii Romanesti”, a avut in componenta sa cateva episcopii: episcopiile istorice din nordul Basarabiei, din centrul si din sudul ei. La etape diferite ale activitatii sale, aceste eparhii au capatat contur, pentru ca s-au reactivat comunitati, parohii, manastiri, protopopiate, alte structuri si institutii bisericesti. Mitropolia Basarabiei nu a fost recunoscuta de autoritatile moldovene. A fost aruncata in afara cadrului legal, fiind discriminata si persecutata, uneori salbatic. A avut un intreg periplu in fata instantelor judecatoresti moldovene, au existat 41 de procese, dintre care doar doua castigate: unul la Curtea de Apel a Republicii Moldova, in 1997, si ultimul la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), la 13 decembrie 2001.
– Asadar, Europa va respecta deciziile.
– La 30 iunie 2002, Mitropolia Basarabiei, sub presiunea Consiliului Europei si ca urmare a deciziei CEDO, din 13 decembrie 2001, a fost recunoscuta, inregistrata oficial in Republica Moldova, fiindu-i conferita personalitate juridica. Din acel moment, s-a declansat procesul de inregistrare a partilor ei componente, de diferite niveluri: de la comunitati simple, forme asociative ale credinciosilor, pana la institutiile cele mai inalte.
Transnistria nu a fost uitata
– Romanii din Transnistria au aderat la Mitropolia Basarabiei?
– La un moment dat s-a pus problema organizarii acestui spatiu canonic, la Rasarit de Prut, in cadrul Patriarhiei Romane, evident si in Transnistria, unde autoritatile moldovene nu au control, dar in care exista multi credinciosi ai Mitropoliei Basarabiei. S-a organizat o serie de structuri, cel putin 15 dintre ele sunt inregistrate in ordinea civila din Republica Moldova, iar Misiunea Ortodoxa Romana din Transnistria, care a functionat in perioada celui de-al doilea razboi mondial, in frunte cu un episcop, este vorba de Visarion Puiu, a fost, prin decizia Mitropoliei Basarabiei, reactivata cu statut de eparhie, cu sediul la Dubasari si cu titlul de Episcopie a Dubasarilor si a Toata Transnistria. Iata ca, in momentul de fata, Mitropolia Basarabiei cuprinde efectiv 4 eparhii: Episcopia de Balti, ca succesoare istorica a Episcopiei Hotinului, in nord, Arhiepiscopia Chisinaului, in frunte cu un arhiepiscop si mitropolit al Basarabiei, Episcopia Basarabiei de Sud plus Episcopia Dubasarilor si a Toata Transnistria.
Exarhat al Plaiurilor
– Sunt romani si mai departe de Transnistria. Ei de ce mitropolie tin sau vor tine?
– Mitropolia Basarabiei are, din octombrie 1995, rangul superior de Exarhat al Plaiurilor, ceea ce inseamna ca, in cadrul Patriarhiei Romane, e singura structura bisericeasca cu drept de jurisdictie extrateritoriala asupra diasporei, in special asupra diasporei din Rasarit, pentru ca exista un intins arhipelag de comunitati romanesti pana in Siberia Orientala si la granita cu China, in Asia Mijlocie, Caucaz, Ucraina, Bielorusia, statele baltice, in tot spatiul ex-sovietic. Mitropolia Basarabiei a fost recunoscuta ca urmare a unor hotarari judecatoresti definitive pronuntate de Curtea Suprema de Justitie de la Chisinau, succesoare istorica, spirituala si canonica a Mitropoliei Basarabiei de pana in 1944.
– Cum este sau cum va fi rezolvata problema retrocedarii bunurilor bisericesti?
– Mitropolia Basarabiei are un dosar nou pe rolul CEDO legat de comunitatile sale. Singura mare problema care ramane in suspensie, nu e rezolvata de autoritatile moldovene, in general ostile fata de Mitropolia Basarabiei, este problema retrocedarii bunurilor bisericesti, sacre sau profane, spoliate in perioada sovietica. E vorba de un patrimoniu imens, v-am spus ca la un moment dat Gala Galaction a supranumit Mitropolia Basarabiei drept „Eparhie de Aur a Bisericii Romane”. Aceasta si pentru tezaurul spiritual care s-a gasit aici, si evlavie, dar si material.
„Nu suntem in disputa cu un alt cult”
– A fost o Biserica puternica.
– Trebuie sa amintesc ca Mitropolia Basarabiei a fost singura in cuprinsul Romaniei interbelice care avea o banca proprie, avea hoteluri, uzina electrica, o multime de fabrici, tipografii, multe, multe institutii si intreprinderi care aduceau venit bisericii. Toate au fost confiscate abuziv de statul sovietic. Foarte multe dintre aceste bunuri, din Chisinau sau din alte localitati importante ale Republicii Moldova, s-au pastrat in natura si sunt integrate in acest moment patrimoniului de stat. Deci nu suntem in disputa cu un alt cult, ele sunt in majoritate bunuri profane. Nu sunt destinate cultului, ci sunt ale statului. Aici e problema, pentru ca Mitropolia Basarabiei a intentat un nou dosar la Curtea Europeana, dupa ce a epuizat procedurile interne la scara nationala.
– Dar cum se aplica legea cultelor?
– Inregistrarea Mitropoliei Basarabiei presupunea obligatoriu si adoptarea unui sir de masuri cu caracter general, ceea ce insemna o noua lege a cultelor, revizuirea si alinierea cadrului legislativ la norma europeana si la jurisprudenta Curtii Europene, in special la hotararea pronuntata in speta Mitropoliei Basarabiei si altii contra Moldovei, lucru care nu s-a cam intamplat. O noua lege a cultelor inca nu avem, chiar daca exista un proiect in prima lectura. Nu a fost revizuit cadrul normativ intern, hotararile Guvernului, alte legi. Comitetul de Ministri al Consiliului Europei va reveni in luna decembrie la acest subiect. Nici un alt caz provenind din Republica Moldova nu s-a aflat atat sub monitorizare, ca dovada ca autoritatile moldovene raman in continuare ostile. Au acceptat, sub presiunea Mitropoliei Basarabiei, au inregistrat-o formal, o tolereaza mai mult sau mai putin.
– E doar tolerata!
– E tolerata, dar nu putem vorbi de un parteneriat, o colaborare, asa cum observam in cadrul structurii locale a Patriarhiei Ruse.
– Am auzit de conflicte intre credinciosi, intre clerici.
– Exista o serie de conflicte, generate de reprezentantii Patriarhiei Moscovei, care, pierzand teren si asistand la un proces natural si normal de recuperare a credinciosilor din prizonieratul Patriarhiei Ruse, apeleaza la structurile de forta, la autoritatile publice locale sau centrale, cerand sanctionarea credinciosilor si clericilor care au dorit sa se scuture, sa se emancipeze de jurisdictia rusa, revenind la jurisdictia bisericii traditionale, Mitroplia Basarabiei, care e eparhia noastra din batrani. Nu-i de ieri, de azi, nu e o structura noua.
– Va doresc mult succes.
– Multumesc.
„Criza profunda prin care trece structura locala a Patriarhiei Ruse este determinata de factorii interni latenti, dintre care cei dintai sunt coruptia, abuzurile si complicitatile politice cu factori de la Moscova, Chisinau si Tiraspol. Atacul aberant impotriva mea scoate la iveala o buna doza de prostie, frica si ura. Cat priveste atacurile murdare impotriva Mitropoliei traditionale a Basarabiei, este ridicol sa le auzim din aceleasi guri care n-au obosit de 15 ani sa-l proslaveasca pe Igor Smirnov, sa-l impodobeasca cu toate medaliile, ordinele si distinctiile bisericesti, prezentandu-l ca pe un crestin exemplar, cand toata lumea stie ca acesta este o scursura a serviciilor secrete rusesti, prelinse ca o otrava pe trupul si obrazul Moldovei. Crestineste vorbind, ne doare faptul ca lipsa de blandete si intelepciune a episcopului Petru Musteata si a mitropolitului Vladimir raneste si tulbura intr-atat toata suflarea ortodoxa. Nu exista pace fara dreptate, iar Mitropolia Basarabiei nu vrea nimic mai mult decat sa i se faca dreptate. Partea lor este ura si prigoana. Partea Mitropoliei Basarabiei sunt dragostea, rabdarea si mangaierea adevaratilor crestini. Cel mai grav este ca aceste atacuri murdare ale Bisericii Ruse au aerul unei amenintari pe care statul trebuie sa o ia in serios”.
In acest moment, Mitropolia Basarabiei are inregistrate circa 300 de parti componente, de diferite niveluri, dintre care peste 100 sunt parohii, organizate in 12 protopopiate. Un alt numar important, de circa 100 de parohii, nu a obtinut statut juridic, personalitate morala, pentru ca autoritatile locale, primariile, consiliile raionale, serviciul de stat pentru culte creeaza in mod artificial piedici pentru intrarea lor in legalitate. Dar ele exista, multe dintre ele si-au dobandit drepturile, chiar dintre cele inregistrate, si-au dobandit acest statut in urma unor indelungate procese judiciare.
Au urmat procedurile pana la capat si de fiecare data au iesit invingatoare. Nu exista nici un caz in care o parohie a Mitropoliei Basarabiei sa fi apelat la instantele judecatoresti, dupa 30 iunie 2002, si sa fi pierdut. Nu exista asa ceva, intotdeauna s-a castigat. E dificil, dar, oricum, e un proces care are loc. Mitropolia Basarabiei inregistreaza cea mai mare dinamica a cresterii printre toate cultele Republicii Moldova.
