Armata suedeză a declanşat o amplă operaţiune militară în Marea Baltică în căutarea unui submarin presupus rusesc, suspectat că a suferit o avarie în timp ce se afla ilegal în largul apelor Stockholmului. Elicoptere, dragoare de mine, nave invizibile şi sute de militari fac cercetări pe o zonă de circa 50 km în Marea Baltică, ce pare că „interesează o putere străină”. Moscova dezminte că ar fi vorba de un submarin rusesc.
Misterul s-a adâncit duminică în jurul acestei operaţiuni militare de amploare în Marea Baltică, declanşată după informaţii privind o „activitate submarină străină” în largul capitalei, Stockholm şi publicarea fotografiei unui straniu „vas străin”. „Nu este vasul nostru, este o navă străină”, a declarat presei contra-amiralul Anders Grenstad, comentând o fotografie neclară luată sâmbătă dimineaţa de o „sursă” care a furnizat informaţia.
O informaţie potrivit căreia ceva se petrece în arhipelagul Stockholmului, care are mii de insule şi roci în mijlocul cărora se poate ascunde un submarin. Ofiţerul care conduce operaţiunea, căpitanul Jonas Wikstrom a refuzat să dea detalii, dar a precizat că „informaţiile primite sunt demne de încredere. Ca şef al operaţiunii, am decis creşterea numărului unităţilor (nave) în regiune”.
În scurtele şedinţe de informaţii pentru ziarele locale s-a evocat că un submarin rusesc ar fi avut probleme tehnice în timpul unei misiuni secrete în regiune. De altfel, scenele cu elicopterele şi navele mobilizate pentru această operaţiune amintesc de anii 1970-1980 când Suedia neutră vâna regulat submarine-spion sovietice în Marea Baltică, în zona capitalei.
Ziarul Svenska Dagbladet a notat că intrusul ar fi un submarin rusesc sau un minisubmarin care ar putea fi avariat. În ajunul lansării operaţiunii, operatorii serviciilor secrete suedeze au interceptat o conversaţie radio în rusă pe o frecvenţă radio în mod obişnuit rezervată situaţiilor de urgenţă. Un alt semnal a fost interceptat vineri seara, dar de această dată conţinutul era cifrat. Alte mesaje radio, criptate, au urmat după debutul cercetărilor, între un punct din arhipelagul Stockholmului şi enclava rusă Kaliningrad, cartierul general al flotei ruse din Marea Baltică.
Rusia, prin Ministerul Apărării, a dezminţit prezenţa unui subm,arin rusesc avariat în largul Stockholmului, declarându-se străină de orice activitate suspectă în Marea Baltică. „Navele şi submarinele marinei ruse îşi îndeplinesc misiunile în apele oceanelor lumii, conform programelor lor”. Moscova a dezminţit vehement acuzaţiile şi a afirmat că ar fi vorba de o navă olandeză. Potrivit unui purtător de cuvânt al ministerului rus al Apărării, „un submarin olandez cu propulsie diesel-electric Bruinvis efectua exerciţii săptămâna trecută, inclusiv reveniri de urgenţă la suprafaţă, în apropierea imediată de Stockholm”. Acest submarin a intrat vineri în Portul Tallin, capitala Estoniei şi „îşi va relua probabil drumul astăzi” pentru a reveni în Olanda, a mai afirmat sursa citată de media suedeză. Forţele armate suedeze au anunţat că operaţiunea va continua zi şi noapte.
Provocările Rusiei
Suedia face parte din seria de state nordice şi baltice în stare de alertă crescută în cursul amplificării tensiunilor cu Rusia în contextul crizei din Ucraina şi provocările forţelor militare ruse
s-au înmulţit în spațiul baltic. De câteva luni, incidentele aeriene s-au înmulţit între Rusia de o parte şi Finalnda şi Suedia de altă parte. „De două ori, în august şi septembrie, flota rusă a încercat să împiedice nava de cercetări ştiinţifice Aranda să acceadă la un punct de prelevare din apele internaţionale la este de Gotland, Suedia. La primul incident, o navă militară rusă a ordonat Arandei să schimbe direcţia şi echipajul acesteia a dezvăluit prezenţa unui submarin în momentul faptelor” a precizat Institutul finlandez pentru Mediu. Premierul Finlandei a anunţat că aceste „ameninţări ruseşti” faţă de expediţia ştiinţifică „vor face obiectul unei anchete”.
În septembrie, două avioane ruseşti de vânătoare SU-24 au violat spaţiul aerian al Suediei asupra Balticii, ceea ce a incitat armata suedeză a aerului să-şi mobilizeze oamenii. Vânătoarea submarinului este un test politic pentru Stefan Lofven, noul premier suedez, al cărui guvern de centru stânga, minoritar, a preluat funcţiile în această lună. Iar ministrul Apărării, Peter Hultqvist, a declarat că „ceea ce se petrece în Marea Baltică, inclusiv incursiunile în spaţiul aerian, ne demonstrează că „situaţia securităţii evoluează şi se deteriorează (…) Rusia îşi creşte activitatea şi împiedică libertăţile în regiunea mării Baltice”.
Secretele Kursk
Moscova ascunde cu tenacitate orice eveniment negativ ce intervine în cadrul forţelor sale armate şi accidentul survenit pe submarinul nuclear Kursk în urmă cu 14 ani este un exemplu, rămânând una dintre cele mai tragice catastrofe din istoria modernă a Rusiei. La 12 august 2.000, submarinul nuclear Kursk a dispărut în Marea Barents cu rachetele aflate la bord şi cu un echipaj de 118 marinari, în timpul manevrelor Flotei de Nord. Câteva zile mai târziu, au început să circule diverse zvonuri şi speculaţii legate de motivul dispariţiei acelui submarin care era printre cele mai recente din flotă şi al cărui echipaj era unul dintre cele mai experimentate. Nimic nu s-a dezvăluit şi, după un deceniu, media occidentală revenea asupra subiectului comentând că ancheta Parchetului nu găsise nici un vinovat. Ce s-a descoperit? La 10 august 2000, submarinul Kursk a participat la manevrele Flotei Nord. La 12 august dimineaţa, el a lansat o rachetă de croazieră de antrenament, Granit, în direcţia flotei condusă atunci de port-avionul Amiral Kuzneţov şi de crucişătorul nuclear
Piotr Veliki (Petru cel Mare), vasul amiral. Teoretic, cu ajutorul torpilelor de antrenament, submarinul urma să îşi termine adversarii în câteva ore. Dar la ora programată, în locul mişcării unei torpile, operatorul acustic de pe Piotr Veliki a înregistrat o explozie care a zguduit vasul, dar comandantul crucişătorului nu a considerat că era vorba de un eveniment special. În realitate, turbulenţele resimţite pe crucişător proveneau de la explozia produsă pe Kursk. Versiunea oficială s-a bazat pe ancheta parchetului general – o torpilă de antrenament, angajată deja pe rampa de lansare, pe punctul de a fi lansată, a explodat. În explozia, cu o putere echivalentă celei a 300 kg TNT, toată echipa din primul compartiment al submarinului a fost ucisă. Torpilele rămase au explodat 136 secunde mai târziu, echipajul din compartimentele din partea din faţă a fost ucis de suflul exploziei şi afluxului de apă. Suflul exploziei în submarin are efectul unui piston sfâşiind carcasa ca pe o bucată de hârtie.
