La Bruxelles, capitala Uniunii Europene, peste 15.000 de lobbyisti de toate genurile – reprezentanti ai marilor companii, avocati, ONG-uri, consultanti in relatiile publice – graviteaza in jurul institutiilor europene, la propriu si la figurat. Dar, cum in prezent nu exista nici un sistem de inregistrare, cifrele sunt aproximative, reflectand existenta unei lumi oculte. Singurul lucru sigur stiut de toata lumea este ca numarul lor a crescut sensibil in ultimul deceniu, in special din cauza cresterii puterii Parlamentului European.
Tratatele de la Maastricht (semnat in 1992) si de la Amsterdam (1997) au conferit puteri legislative noi eurodeputatilor, deveniti acum atat tinta lobbyistilor, cat si a functionarilor Comisiei, care ramane initiatoarea tuturor proiectelor legislatiei europene. Iata insa ca Bruxellesul a facut propuneri pentru ridicarea valului care ascunde practicile lobby-urilor si beneficiarii fondurilor europene, initiativa menita sa restaureze increderea europenilor in institutiile comunitare. Pentru ca, banii cheltuiti pentru lobby – care merge de la o simpla invitatie la cina pana la organizarea de calatorii sau de studii paneuropene pentru dovedirea impactului unei cutare sau cutare reglementari – raman un mister. Comisarul european, Siim Kallas, a evocat o suma anuala de 90 milioane de euro, in timp ce Owen Espley, din cadrul ONG-ului Europe Corporate Observatory, specializat pe activitatile de lobby, vorbeste de 750 milioane de euro. Kallas, insarcinat cu lupta contra fraudei si coruptiei, a estimat ca UE a avut pana acum „sansa de a nu fi confruntata cu un scandal” si a prezentat o Carte verde cuprinzand propuneri pentru clarificarea activitatii grupurilor de presiune, sugerand initierea unui sistem de reguli si a unui sistem de inregistrare, intrucat opacitatea actuala alimenteaza „suspiciunile”.
Cartierul din Bruxelles unde sunt concentrate institutiile europene reflecta importanta activitatii de lobby. Strazile ce inconjoara Berlaymont, imensul cartier general al Comisiei Europene in forma de cruce si cladirea Parlamentului, debordeaza de placute ce dezvaluie prezenta acestor grupuri de presiune. Rond-Point Schuman, in apropiere de Berlaymont, este adresa cea mai cautata si cea mai scumpa. Aici sunt instalate multinationale ca DuPont, Dow Chemical sau Philip Morris. Europe Corporate Observatory organizeaza vara excursii in Bruxellesul lobby-ului, cu interesul de a denunta marile intreprinderi care, datorita mijloacelor de care dispun, isi ofera birouri bine plasate care le permit un „acces privilegiat” pe langa functionarii europeni. Ramane de vazut daca pana in august, dezbaterile vor duce la identificarea lobbyistilor, o nebuloasa unde se vehiculeaza imense sume oculte.
