Cu aproape 40 de ani in urma, mai precis pe 1 decembrie 1966, era batuta in cuie prima mare coalitie din Germania. Atunci, votarea acordului de coalitie dintre conservatori si social-democrati nu a decurs chiar fara incidente. Altercatia social-democratilor agasati de compromisurile facute de liderii lor de partid a intrat in istorie, asa cum s-a intamplat si cu cele doua „victime” de atunci. Presedinte al SPD, vicecancelar si ministru de Externe desemnat, Willy Brandt s-a trezit lovit in cap cu o umbrela, pe cand presedintele grupului parlamentar al SPD, Herbert Wehner, s-a ales cu doi dinti lipsa.
Comparativ, ziua de ieri a decurs mult mai linistit. Pentru a doua oara in istoria Republicii Federale Germania, „congresele mici” ale crestin-democratilor (CDU), crestin-socialilor (CSU) si social-democratilor (SPD) s-au reunit pentru a aproba marea coalitie guvernamentala, dupa ce vinerea trecuta „negociatorii sefi” au reusit sa finalizeze acordul privind viitorul „menage ' trois”.
Si cum de regula nuntile sunt organizate sambata, liderii celor trei formatiuni politice au ales, la randul lor, weekendul pentru a anunta, in cadrul unei „conferinte federale de presa”, ca „habemus… coalitionem”. In randul polulatiei si al analistilor, entuziasmul legat de palma batuta intre Uniunea Crestina si social-democrati a fost putin vizibil, atmosfera generala din Germania fiind mai degraba una de scepticism si de critici aduse programului de guvernare prezentat. Pe cand cetatenii de rand se tem in special de anuntata marire a TVA de la 16% la 19% incepand cu 1 ianuarie 2007, ziaristii se declarau nemultumiti de masurile de reforma prezentate, considerate insuficiente si lipsite de curaj. „Marea peticeala” era una din formularile preferate ale ultimelor trei zile. Nici politicienii nu s-au dovedit unanim de acord cu rezultatele compromisului negociat, dar nimeni nu se astepta ieri cu adevarat ca acordul de coalitie sa „fie trantit” la unul dintre cele trei congrese, tinute la Berlin (CDU), Munchen (CSU) si Karlsruhe (SPD).
„Nu avem de-a face cu o casatorie din dragoste, ci cu una din interes”, a aratat Franz Muntefering, pana ieri presedinte SPD. Iar noul lider social-democrat, Matthias Platzeck, a explicat, sec, lipsa unei masuri spectaculoase: „Asanarile bugetare nu contin, de regula, elemente erotice”.
Singuri reprezentantii mediului economic si de afaceri au dat semnale pozitive in ceea ce priveste masurile preconizate, constienti ca viitorul cabinet Merkel porneste la drum cu un deficit bugetar record de 41 miliarde de euro. Directorii marilor institute economice au recomandat insistent opiniei publice „sa mai termine cu vaicareala”, pentru ca „acum s-a dat startul corect pe calea unui drum lung, a carui parcurgere este inevitabila pentru Germania”. Intre timp, Angela Merkel nu pare impresionata de „accesele de furie” ale criticilor ei. Din punct de vedere politic si psihologic, ea si-a pregatit echipa de „coalitie a noilor posibilitati” sa reziste presiunilor si sa-si vada de treaba. Dupa ziua de ieri, „Angie” mai are un ultim hop de trecut pentru a deveni prima femeie cancelar din istoria Germaniei – votul din Bundestag, programat pentru 22 noiembrie.
