37 C
București
sâmbătă, 20 iulie 2024
AcasăSpecial"Memoria" - la numarul 50 si marturia unor clujeni

„Memoria” – la numarul 50 si marturia unor clujeni

Revista „Memoria”, ajunsa la numarul 50, este oferita celor interesati sa cunoasca trecutul intunecat si dureros al tarii noastre de Editura „Viata Crestina”, de pe strada Motilor din Cluj-Napoca.
Publicatia este editata de Fundatia culturala „Memoria”, sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania. Si acest numar, ca si cele anterioare, este cutremurator prin continutul sau, prin marturiile cutremuratoare ale celor care au suferit in anchetele Securitatii sau in locurile de detentie ale Gulagului romanesc; sau scrierile despre acesti martiri ai neamului semnate de rude, prieteni sau pur si simplu oameni de bine ce s-au alaturat sufleteste suferintelor victimelor regimului comunist.

Golgota parintelui Tertulian Langa

Unul dintre materialele cele mai interesante din revista il constituie memoriile preotului si scriitorului Tertulian. Distinsul carturar clujean publica un text in care dezvaluie alte aspecte ale exterminarii detinutului, considerat „dusman de clasa”, in anchetele Securitatii si inchisorile prin care a fost trecut. Acest text a fost prezentat la Roma in martie 2004, la Simpozionul cu tema „Martirii secolului XX”, organizat sub tutela sfintei Congregatii a Bisericii Orientale.
Marturia preotului Tertulian Langa pare un cosmar, care iti da pur si simplu frisoane doar citindu-o. „Era intr-o Joia Sfanta a anului 1948. Pana atunci, timp de vreo doua saptamani, zilnic eram batut in locul de tortura si de cercetare Malmaison: cu ranga sau cu teava, la talpi, peste bocanci, cu cablu peste fese, peste pulpe si la palme (…). Legat de maini si de picioare si atarnat cu capul spre podea, tortionarii mi-au infundat in gura un ciorap intens purtat (…). Ciorapul devenise noua metoda antifonica prin care se impiedica razbirea sunetului dincolo de locul de ancheta”.
Sau, pentru ca nu vroia sa scrie cele 500 de pagini cerute de anchetator si nici n-ar fi putut atat de secatuit fizic era, l-au dezbracat la pielea goala si, dupa cateva zile tinut astfel, pentru ca tot n-a scris nici un rand, anchetatorul iesi si „se-ntoarse cu un caine lup imens, cu colti fiorosi: „O vezi? Este Diana, cateaua eroina, pe care au impuscat-o banditii tai din Muntii Fagaras. Ea te va invata ce trebuie sa faci. Paseste si alearga”. – „Cum sa alerg in camera de numai trei metri?”. Lupoaica, maraind sinistru, statea gata de atac. Am alergat cu ochii inchisi si sub coltii ei 36 de ore fara nici o intrerupere. Dar, finalmente am cazut (…) Cand m-am oprit, s-a repezit la mine. M-a prins de gat, dar nu mi-a sfasiat gatlejul”. Cate asemenea scene de groaza, aproape incredibile, nu descrie Tertulian Langa?
Dar cate asemenea marturii nu gasesti si in acest numar? Una dintre acestea este si cea semnata de Adrian Hamzea, cu textul intitulat „Speranta ca o umbra…”. Fost absolvent al Facultatii de Litere si Filosofie din Cluj, care pe cand isi indeplineste stagiul militar pe bricul „Mircea” pune la cale o evadare in Vest, dar securistii aveau urechile lungi si asa a inceput calvarul lui, trecand prin inchisorile din tara. Paginile lui sunt, de asemenea, marturii zguduitoare ce pot oricand sta pe masa unei instante pentru un proces real al comunismului. Apoi mai merita citat textul lui Franz Schuttack „Drama svabilor din comuna Liebling” din Banat.

Primarul Dejului… culegator de folclor

Un capitol aparte care ar mai fi demn de mentionat este cel scris de Iosif Batiu, „Un primar culegator de folclor, dr. Cornel Pop, o victima a comunismului”. Este o biografie extrem de interesanta a unui primar patriot care a functionat, cu studii juridice la baza, ca notar, primpretor, secretar si apoi ca primar al Dejului de la 1 mai 1920 pana la „Diktatul de la Viena”. Cornel Pop a condus anterior si „Gazeta Oficiala” a judetului, primul numar aparand la 10 aprilie 1919. Tot el a sprijinit aparitia saptamanalului „Somesul”, a inscris activitati culturale deosebite in epoca, dar mai putini stiu ca a fost si un pasionat culegator de folclor in satele Lozna, Rus, Ciula, Letea, Rastoci, Ileanda si Glod, realizand sub semnatura C. Delalozna „Colectia de poezii populare”.
„Cand se va scrie o istorie a folcloristicii somesene, – scria autorul textului din „Memoria” – o pagina trebuie rezervata, ipso facto, dr. Cornel Pop, alias C. Delalozna. Prin intreaga sa activitate politica, administrativa, cultural-sociala, publicistica si folcloristica, dr. Cornel Pop merita omagiul cald si recunoscator al posteritatii”… Comunistii care n-au avut nimic sfant l-au exterminat in inchisorile lor similare iadului…
Nu putem incheia aceasta prezentare fara a aminti ca acest numar insereaza in paginile sale si cateva materiale documentare, inclusiv testamentul politic al generalului Nicolae Radescu, fost prim-ministru intre decembrie 1994 – martie 1945, caruia Alexandru Serbanescu i-a conturat un portret viu prin care-l cunoastem si intelegem mai bine pe acest mare patriot roman.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă