Un membru al grupării „Academia Infractorilor”, arestat preventiv în lipsă, a fost adus în România din Marea Britanie, unde a fost prins pe 14 august. Bărbatul este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la tâlhărie şi favorizarea făptuitorului, informează Mediafax.
Potrivit Poliției Române, în cursul anului 2011, bărbatul ar fi aderat la un grup infracţional, format din cetăţeni români, majoritatea din judeţul Neamţ.
„Membrii principali s-ar fi ocupat de recrutarea şi coordonarea altor membri executanţi, pe care i-ar fi determinat să se deplaseze în străinătate, pentru a comite tâlhării din magazine de bijuterii. În perioada 2011-2014, în calitate de membru al grupării, bărbatul în cauză s-ar fi ocupat de recrutarea şi transportarea membrilor din judeţul Neamţ, precum şi de transportarea, pe teritoriul diverselor ţări europene, a bunurilor furate", informează sursa citată.
Bărbatul era urmărit şi de autorităţile germane, în baza unui mandat european de arestare, fiind cercetat pentru comiterea a opt furturi, în cursul anului 2015, prin folosirea ilegală a unor carduri, precum şi sustragerea, în mod ilicit, a unor bani în detrimentul unor persoane.
Membrii grupării „Academia Infractorilor" au fost judecaţi pentru 27 de tâlhării comise în Marea Britanie, Belgia, Italia, Franţa, Germania, Austria şi Danemarca. În noiembrie 2016, liderul grupării a fost condamnat la 24 de ani, alături de el fiind condamnate alte opt persoane, unele la închisoare cu suspendare.
În 23 aprilie 2015, poliţiştii au făcut 52 de percheziţii în Bucureşti şi județele Iași, Neamț şi Vrancea, la membrii grupării „Academia infractorilor", condusă de liderul interlop Adrian Marin Botez, zis „Ţâţă". Anchetatorii aveau informaţii că membrii grupării au comis jafuri cu violenţă la magazine de bijuterii şi ceasuri de lux din mai multe state europene, printre care Marea Britanie, Franţa, Belgia, Italia şi Andorra.
Liderul grupării „Academia Infractorilor", Adrian Botez, şi 17 locotenenţi ai acestuia au fost trimişi în judecată, de procurorii DIICOT, în 14 octombrie 2015, pentru 27 de tâlhării, acuzaţiile fiind de constituire sau aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, instigare şi complicitate la tâlhărie calificată, instigare la furt calificat, favorizarea făptuitorului şi tăinuire.
În cursul urmăririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legătura între 29 de infracţiuni, dintre care 27 de tâlhărie sau tentative de tâlhărie, comise în Marea Britanie, Belgia, Italia, Franţa, Germania, Austria şi Danemarca, alte două fiind infracţiuni de furt calificat comise în Andorra şi Marea Britanie. Membrii grupării ar fi produs un prejudiciu de 8.452.667 de euro.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2011, reţeaua criminală autointitulată „Academia Infractorilor Români" ar fi fost concepută, iniţiată şi organizată pe criterii militare, având o structură piramidală. Liderul reţelei, considerat „comandant suprem", era Adrian Marin Botez, acesta având subordonate mai multe eşaloane de conducere.
Fiecare palier ar fi fost specializat şi condus de anumite persoane de încredere, ce ar fi avut grad de „ofiţer", ultimul eşalon fiind cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri, atât minori, cât şi majori, din tot judeţul Neamţ, de regulă provenind din familii fără posibilităţi financiare, unii din orfelinate, alţii cu antecedente penale, dispuşi să se alăture grupării şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câştigate prin comiterea infracţiunilor, au scris procurorii DIICOT în actul de sesizare a insteanţei.
Iniţial, membrii grupării ar fi furat noaptea, din centre comerciale din ţările vest europene. Ulterior, Adrian Marin Botez ar fi regândit strategia infracţională şi modurile de atac asupra magazinelor de ceasuri şi bijuterii de lux, folosind tineri nou recrutaţi în grupare, pe care i-ar fi instruit pentru comiterea de jafuri în plină zi, imitând metodele folosite de celebra grupare infracţională Pink Panters, apărută în fosta Iugoslavie, respectiv prin violenţă şi ameninţare, bazat pe şocul celor atacaţi, reuşind ca în câteva zeci de secunde să fure bijuterii, pietre preţioase şi ceasuri scumpe, de ordinul milioanelor de euro.
Gruparea s-ar fi structurat şi s-ar fi cristalizat de-a lungul timpului, ajungând chiar la „codificarea" regulilor şi a modului de organizare şi funcţionare, într-un aşa numit „Regulament al Academiei", având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de „contract secret de muncă", precum şi capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare recrut, precum şi un capitol distinct referitor la „judecata" la care trebuie să se supună cel care greşeşte ori trădează.
