Înlocuirea lui Titus Corlățean cu Teodor Meleșcanu la conducerea MAE nu rezolvă pe fond problema votului din diaspora. Premierul Victor Ponta a îmbrățișat punctul de vedere al MAE, potrivit căruia înființarea de noi secții de votare ar fi “ilegală”. În acest fel, guvernanții refuză principala solicitare a românilor din țară și de peste graniță, deși BEC susține că nu există nici un obstacol legal.
Titus Corlățean a demisionat, luni, din fruntea Ministerului Afacerilor Externe (MAE) pe fondul controversei cu Biroul Electoral Central (BEC) privind înființarea de noi secții de votare pentru românii din străinătate. La puțin timp, premierul Victor Ponta a anunțat, de la Palatul Victoria, că l-a propus pe fostul șef al SIE, Teodor Meleșcanu, drept ministru de Externe. Dincolo de schimbarea la vârful MAE, operată după ce Meleșcanu a depus, ieri, jurământul la Cotroceni, strategia guvernanților față de românii din diaspora nu s-a schimbat. Ponta și Corlățean au acuzat existența unor “presiuni” din partea președintelui Traian Băsescu și a candidatului ACL, Klaus Iohannis, pentru ca MAE să încalce legea, astfel încât să fie posibilă contestarea alegerilor. Ponta, la unison cu Corlățean, a susținut că solicitările de înființare a mai multor secții de votare în diaspora ar fi “ilegale”.
Mai mult, cu doar șase zile înainte de turul doi, premierul a menționat și soluția juridică agreată de guvernanți: la ședința de astăzi a Executivului va fi aprobată o hotărâre care se va referi la “reducerea timpului aferent procedurii administrative, creșterea capacității logistice din secțiile de vot”. Adică, doar alocare de bani pentru cabine de vot, ștampile sau declarații pe propria răspundere. Nimic despre înființarea de noi secții de votare, solicitată de românii din diaspora.
Cotroversa juridică
Argumentele juridice prin care premierul și fostul ministru de externe au respins solicitările românilor din străinătate ridică semne de întrebare. La prezentarea demisiei, Corlățean a spus că în noaptea de vineri spre sâmbătă, la 23.58, s-a primit la MAE pe fax un comunicat BEC în care se preciza că nu există niciun impediment legal pentru organizarea de noi secţii de votare. El a susținut că în hotărârea anterioară a BEC, act cu forţă juridică, nu există precizarea din comunicat, iar comunicatul nu are forţă juridică.
Însă, comunicatul avea doar rolul de a explica, la solicitarea MAE, o hotărâre a BEC de interpretare a legii alegerilor prezidențiale, luată pe 4 noiembrie. BEC a analizat prevederea potrivit căreia turul al doilea al alegerilor prezidențiale se organizează în aceleași secții de votare și pe baza acelorași liste de alegători de la primul tur. BEC a stabilit că existența sintagmei “aceleași liste de alegători” denotă că articolul invocat de MAE se referă doar la secții de votare din țară, întrucât în cele din străinătate nu există liste de alegători permanente. Prin comunicatul remis câteva zile mai târziu, BEC a precizat doar că hotărârea constata “inexistența impedimentului legal legat de organizarea de noi secţii de votare în străinătate invocat de către MAE”. A existat și o poziție individuală a vicepreședintelui BEC, Marian Muhuleț, potrivit căruia BEC a creat o „posibilitate interpretabilă” pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate și că ar fi necesară o altă decizie prin care instituția să stabilească termenele pentru desemnarea membrilor acestor secţii.
Ce ar trebui să facă autoritățile
Care sunt pașii pentru rezolvarea situației?
Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului, consideră că, prin hotărârea BEC din 4 noiembrie, Executivul are posibilitatea de a înființa secții de votare în străinătate, limitările din lege referindu-se la teritoriul național. În acest caz, noul ministru ar urma să emită un ordin privind secțiile de votare din diaspora, nemaifiind nevoie de niciun un alt pas de natură juridică.
“Dacă, însă, domnul Corlățean se teme de o încălcare a legii, Guvernul are la îndemână soluția emiterii unei ordonanțe de urgență”, a explicat Gheorghe Iancu.
Concret, prin ordonanță de urgență, Executivul ar putea face referire la două articole din legea alegerilor prezidențiale. Primul este chiar cel referitor la organizarea turului doi în aceleași secții din turul întâi, care poate fi modificat prin ordonanță de urgență, dacă Executivul consideră că decizia BEC nu este suficientă.
Prin ordonanță ar trebui modificat și un alt articol din aceeași lege -care prevede că lista secțiilor de votare din străinătate este stabilită prin -ordin al ministrului de Externe, în termen de 15 zile de la stabilirea -datei alegerilor de către Executiv. Cum -calendarul electoral a fost întocmit în septembrie, iar termenul de 15 -zile a fost depășit, Guvernul ar trebui să extindă termenul în care poate fi emis ordinul ministrului, astfel încât acest act normativ să poată fi adoptat săptămâna aceasta.
După publicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial, aceasta va produce efecte și îi va permite noului ministru de Externe să emită un nou ordin privind secțiile de votare din strinătate.
Ce ar trebui să conțină acest ordin?
Discuția privind secțiile de votare din diaspora s-a purtat, în -special, în legătură cu numărul acestora, dar va fi foarte important unde sunt -amplasate. Prin ordinul inițial, -aprobat de Titus Corlățean în septembrie, au fost desființate secții de votare în zone cu mulți români și înființate altele în zone mai puțin locuite de conaționalii noștri. Practic, acele secții de votare desființate ar trebui reînființate.
O săptămână pierdută
Deocamdată, toate declarațiile lui Ponta se referă la respingerea acestei variante de înființare a unor secții de votare în plus. Schimbarea de ieri de la Externe va avea doar efect de temporizare: noul ministru de Externe, Teodor Meleșcanu, a anunțat că vrea să aibă o discuție cu BEC, pentru a identifica soluțiile juridice. Practic, ne întoarcem în timp, la momentul 4 noiembrie, când fostul ministru, -Titus Corlățean, s-a întâlnit cu conducerea BEC, iar, de atunci, pozițiile celor două instituții au rămas aceleași. De altfel, necesitatea rezolvării rapide a situației românilor din diaspora a fost invocată și de președintele Traian Băsescu, ieri, înainte ca Teodor Meleşcanu să depună jurământul ca ministru de Externe. “Vreau să ştiți că, domnule ministru, nici pe dumneavoastră nu v-aş fi numit, având în vedere întâmplările din ultimul an de mandat al dumneavoastră la SIE, dar o fac datorită urgenţei şi mai ales am rămas cu o declaraţie a dumneavoastră în minte că dacă aţi fi fost -ministru de Externe nu s-ar fi întâmplat ce s-a întâmplat cu votul din dispora”, i-a transmis şeful statului lui Meleşcanu. Băsescu l-a acuzat, recent, pe Meleșcanu că, în calitate de șef SIE, a inițiat o hotărâre privind secretizarea numelor foștilor ofițeri acoperiți, menită să îl protejeze pe Victor Ponta.
Românii din străinătate au ieşit, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 2 noiembrie, în număr-record la vot, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar oamenii au protestat faţă de închiderea porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.
Diaspora: „Schimbarea lui Corlăţean e praf în ochi“
Plecarea lui Titus Corlățean din funcția de ministru de Externe nu este văzută de românii din diaspora ca soluția pentru un vot desfășurat în bune condiții. Principala lor cerință este creșterea numărului de secții de vot. „Am luat cunoștință de demisia domnului Titus Corlățean din fruntea Ministerului Afacerilor Externe din România. Considerăm că această demisie este justificată ținând cont de proasta organizare a alegerilor din 2 noiembrie în diaspora, cât și de lipsa soluțiilor pentru a rezolva problemele organizării celor din 16 noiembrie. Totuși, considerăm că demisia domnului Corlățean este insuficientă. Noi cerem 1.000 secții de vot, dublarea numărului personalului și a ștampilelor în secțiile deja existențe. Cerem încă o dată domnului Victor Ponta, prim-ministru al României, formarea unui comitet de criză care să găsească soluții viabile care să garanteze votul românilor din diaspora”, a precizat Daniel Tecu, președintele Federației asociațiilor de români din Europa la puține momente după schimbarea de la Externe.
Aliați francezi
Nici Sanda Veber, observator al alegerilor la Paris, nu crede că demisia lui Corlățean va fi sinonimă cu un vot fără probleme la al doilea tur al alegerilor prezidențiale. “Demisia lui Corlățean este praf în ochi pentru diaspora, e o petardă electorală. E binevenită și meritată, dar nu rezolvă adevărata problemă: noi secții de votare pentru orașele mari din străinătate unde trăiesc câteva zeci de mii de români: Paris, Londra, Roma, Dublin, Viena”. Sanda Veber ne-a mai precizat că luni “am primit confirmarea pe mail de la Ambasada României din Paris care, de săptămâna trecută ne-a invitat la o discuție deschisă pentru a căuta împreună soluții pentru turul doi”. Discuțiile vor avea loc marți de la ora 14.30 cu primii 100 de români care s-au înscris online prin intermediul unui formular publicat săptămâna trecută pe site-ul MAE de la Paris. A doua întâlnire va avea loc patru ore mai târziu.
Sanda Veber spune că alegătorii de la Paris vor cere suplimentarea numărului secțiilor de votare. “De asemenea, vom face presiuni încercând să raliem la cauza noastră și la proteste, ONG-uri franceze care să ni se alăture. Vom face comunicate de presă pentru a invita presa franceză, televiziunile, radiourile la alegerile de duminică”. Mihaela, de profesie arheolog spune că demisia lui Meleșcanu este o veste excelentă dar că, din păcate, la Roma – unde trăiește ea – nu există un interes atât de mare pentru vot ca în majoritatea comunităților de români din diaspora și chiar din Italia. La Roma au votat doar 4.000 de persoane în primul tur deși în oraș, cu acte în regulă, domiciliază peste 100.000 de români.
Ana, care trăiește în Franța și spune că va merge la vot în turul doi nu are o părere bună despre numirea la externe a lui Meleșcanu, ca urmare a unei experiențe personale: “nu prea știu multe despre Meleșcanu, dar l-am văzut o dată față în față pe când eram studentă, într-o tabără la munte. El venise să stea de vorbă cu studenții, dar de fapt a încercat să ne impresioneze cu whisky-ul din care sorbea, cu trabucurile și alte aere de mare domn”.
