Concertul, care a avut peste 60.000 de spectatori, a inceput la 10 fara zece, dupa mai multe alarme false, cu niste proiectii 3D facute pe un cub foarte mare din mijlocul scenei. Ulterior, cubul s-a desfacut si pulverizat in mai multe "ecrane" independente, din interiorul lui aparand diva, care a deschis spectacolul cu hitul de pe ultimul album, "Candy Shop", pe care s-a tot dezbracat pana a ramas intr-un fel de body lucios terminat in pantaloni scurti si in cizme, ambele negre. "Hello Romania" au fost primele cuvinte ale artistei, care a salutat publicul abia la inceputul celei de-a doua piese, "Beat goes on"; pe parcursul ei artista s-a plimbat intr-o masina alba de epoca, de roman noir interbelic; in aceasta parte, spectacolul a fost conceput ca un fel de gangsta retro, amestecand glam-ul kitsch al rap-ului cu elemente de filme cu mafioti din perioada prohibitiei. Spectacolul a fost conceput ca un mix continuu, multe melodii au curs una intr-alta, iar comunicarea cu publicul a fost lapidara si superficiala, pe clisee de animator ("Sunteti pregatiti?", "V-ati facut lectiile acasa?", "Sunt pentru prima oara in Romania" etc.). Publicul a reactionat mai pozitiv la "Human Nature" si mai ales la "Vogue" – interpretate "curat": multe dintre reprosurile pe care le-am auzit au acuzat remixarea pieselor, care ar suna mai prost in versiunea lor noua. Partea a doua, "Old school", a fost o incursiune in anii ‘80 si in imaginarul adolescentilor epocii, updatat insa cu imagini contemporane: nu a fost "Papa don’t preach", dar a fost "Get into the Groove", pe care artista sare coarda, topaie, danseaza. "Holiday/ Celebration" a ramas in anii ’80, prin intermediul unui dansator travestit in Michael Jackson, "unul dintre cei mai mari artisti care au trait", a spus Madonna. Artista a purtat in aceasta sectiune haine de majoreta (a fost cea mai sexy costumatie a serii). "She’s not me" a incercat un fel de mica punkereala de "bad girl" impotriva show-bizz-ului? sistemului?, in fine, impotriva a ceva, oricum. Pe aceasta piesa, Madonna a incercat sa socheze publicul sarutand unul din cele patru manechine feminine de pe scena, ceea ce a incins putin atmosfera. Aici dansul artistei a devenit mai dezarticulat, si-a pierdut din nota aceea putin obositoare de dans de fitness. Impecabil realizat sub raport tehnic a fost momentul de pe piesa "Devil Wouldn’t recognise you" in care artista canta de pe un pian aflat in interiorul unui cilindru pe care erau proiectate imagini intunecate, in alb-negru, cu stropi de apa; in interior, artista si pianul se vedeau ca siluete, nefiind clar daca sunt "in carne si oase" sau simple holograme. Sectiunea "Gipsy" a inceput precaut, via Spania – Madonna a intrebat publicul daca si-a facut temele la spaniola, dupa care a interpretat hitul "La Isla Bonita" cu o echipa de lautari, intr-o halucinanta varianta gipsy-etno. In acest timp, pe ecranul cilindric a inceput sa se desfasare o harta a lumii, pe care a aparut pentru o clipa numele Bucurestiului, pus in conexiune cu numele unui alt oras din India; ulterior, a devenit clar ca orasele punctate pe aceasta harta sunt cele in care traiesc romi; cum in Romania traiesc cei mai multi romi din lume, Bucurestiul trebuia pus, simbolic, in fruntea acestei liste. Clipurile derulate in timpul acestei sectiuni includeau si imagini din Romania, configurand o scurta istorie politica a acestui popor oprimat, mult timp nomad, blocat de restrictii de viza, stampile. Pe "You Must Love Me" s-a consumat momentul cel mai controversat al spectacolului – artista a fost huiduita de public cand a observat ca "exista multa discriminare impotriva romilor si tiganilor, in general, in Estul Europei. Asta ma intristeaza, pentru ca nu cred in discriminarea impotriva nimanui. Noi credem in libertate si drepturi egale pentru fiecare. Tigani, homosexuali, cei care sunt diferiti, toti sunt egali si trebuie tratati cu respect, ok?". Ultima sectiune a spectacolului, "Rave", a adunat piesele mai electro ale artistei – "Like a prayer" (foarte amuzanta prin grupul de calugari benedictini care, imbracati in mantii si glugi negre, dansau un fel de rap indracit), "Frozen" (un remix mai putin reusit decat originalul), "Ray of light" si "Give it 2 Me", care a incheiat abrupt spectacolul, pe ecrane palpaind la sfarsit doar mesajul "Game over". Artista nu s-a intors pentru un bis, nici publicul n-a insistat pentru unul, ci s-a scurs, in liniste, spre iesire. In spate s-a lasat un praf ca-n "Viata la tara".
"Foarte putine momentele in care m-a emotionat"
In ce priveste publicul, am remarcat prezenta a foarte multe familii – vreau sa zic parinti cu copii. Textierul Florin Dumitrescu a fost unul dintre ei: "Am mers la concert de dragul baiatului meu de 9 ani, care e mare fan Madonna. S-a zbantuit tot timpul. M-am bucurat mai mult de bucuria lui. Madonna are o muzica sofisticata si un show elaborat, dar au fost putine momentele in care m-a emotionat, in care mi-a transmis ceva direct… E bine si asa, cu spectatori pretentiosi ca mine se putea si mai rau!". Intr-adevar: show-ul, impecabil sub raport tehnic, foarte dinamic ca prezenta scenica, a fost intr-alt sens mort, partial lipsit de emotie.
RATEURI
Concertul a fost marcat de deficiente de organizare, spectatorii acuzand aglomeratia, praful si lipsa de vizibilitate – inregistrandu-se chiar si spectatori care, infuriati de copacii care ecranau vizibilitatea, au parasit spatiul. "Ne-au inghesuit ca pe sardele", "La 120 RON biletul se putea mai mult Cineva acuza ca a vazut un sfert din concert, pentru ca scena era joasa si, daca nu erai suficient de inalt, nu vedeai nimic. Alti spectatori s-au plans de praful care s-a ridicat in arena: "Pur si simplu te ineca. Am vazut oameni care au stat cu batiste la gura". Cu un jeton de 5 lei se putea bea o bere de la dozator (la 400 ml) sau un suc de 0,33 l, turnat in pahare de un ajutor de barman din peturi de 2 litri.
