UE şi NATO sunt îngrijorate de situaţia politică din Macedonia şi ieri, la cererea diplomaţilor occidentali, a avut o reuniune a liderilor celor patru principale partide din ţară în vederea rezolvării crizei politice profunde care ridică temeri privind instabilitatea în această fostă republică iugoslavă.
Doi miniştri macedoneni – ministrul de Interne şi cel al Transporturilor –, ca şi şeful serviciilor secrete au demisionat în urma violenţelor din week-end între forţele de ordine şi un comando de origine albaneză venit din Kosovo, soldate cu 22 de morţi la Kumanovo.
Purtătorul de cuvânt al premierului Nikola Gruevski nu a precizat cum şi-au justificat cei doi miniştri demisia, dar agenţia oficială de presă MIA a publicat scrisoarea de demisie a şefului serviciilor secrete în care precizează că a luat această decizie „în interesul Macedoniei, pentru rezolvărea crizei politice (…) provocate de opoziţie”. După violenţele de la Kumanovo, opoziţia l-a acuzat pe premier că a utilizat armele pentru a evita propria demisie, acesta respingând acuzaţiile de manipulări în „operaţiunea antiteroristă” lansată în week-end. Aceste confruntări au îngrijorat NATO şi Uniunea Europeană şi au readus temerile unui conflict similar celui din 2001, când forţele armate macedonene au înfruntat rebelii albanezi care cereau mai multe drepturi în societate.
După două zile de confruntări sângeroase la Kumanovo, poliţia macedoneană a afirmat că a „neutralizat un grup terorist” venit din Kosovo, iar media a publicat discursul responsabililor politici potrivit cărora teroriştii intenţionau să atace instituţiile statului. Un comunicat de sâmbătă din presa macedoneană de limbă albaneză afirma că luptele au fost duse de Armata Naţională de Eliberare (a albanezilor din Macedonia), UCK, oficial dizolvată. Luptele au făcut 22 morţi, din care opt poliţişti şi 14 insurgenţi. Justiţia macedoneană a inculpat pentru „terorism” 30 de persoane de origine albaneză, din care 18 kosovari, arestaţi în cursul înfruntărilor.
Liderul opoziţiei de stânga a anunţat pentru 17 mai o manifestaţie contra puterii conservatoare, pe care o acuză de corupţie şi de punerea sub ascultare a peste 20.000 persoane, între care oameni politici, ziarişti şi şefi religioşi. Fosta republică iugoslavă cu 2,1 milioane locuitori cu majoritate slavă şi un sfert de albanezi se confruntă cu o gravă criză politică ce opune de luni de zile principalele formaţiuni slave. Opoziţia cere demisia ansamblului guvernului şi în special a miniştrilor şi şefului serviciilor secrete menţionaţi în scandalul ascultărilor.
La Scopje, Parlamentul urmează să aprobe numirile înlocuitorilor celor doi miniştri demisionari marţi. Guvernul afirmă că ascultările electronice au fost făcute de un serviciu secret străin şi conţinutul lor a fost traficat.
Liderul social-democrat de opoziţie Zoran Zaev încearcă să înlăture guvernul şi confruntarea dintre cele două părţi, care ţine de câteva luni, a dus la înfruntări de stradă, suscitând îngrijorările occidentalilor privind stabilitatea statelor în Balcani. Un funcţionar guvernamental a declarat pentru Reuters că există un acord privind o întâlnire între premierul Gruevski, partenerul său din coaliţia albaneză, Ali Ahmeti, liderii opoziţiei şi Zaev Menduh Thaci. „Este o iniţiativă a comunităţii internaţionale”, a declarat sursa, iar un purtător de cuvânt al lui Ahmeti a declarat că reuniunea va fi prezidată de ambasadorii SUA şi UE.
