Agenda investiţiilor publice din România conţine, de ani buni, trei importante proiecte energetice. În pofida piedicilor, proiectele sunt importante, spun experții.
Cele trei mari proiecte energetice naţionale, anume unităţile 3 şi 4 Cernavodă, centrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti şi noul grup termo de la Rovinari, bat pasul pe loc iar condiţiile macroeconomice nu par a le fi favorabile. De ani de zile aceste investiţii, ce au valoare însumată de peste 8 miliarde de euro, stau la faza de studii de fezabilitate, companii de proiect, memorandumuri de înţelegere, anunţuri de participare etc.
Unităţile 3 şi 4 de la Centrala nuclearelectrică Cernavodă ar dubla producţia de energie nucleară a României. Costurile au fost estimate la 6,5 miliarde de euro. Împreună, cele două reactoare noi ar urma să aibă o capacitate de 1.400 MW, similară cu cea a celor două unităţi funcţionale în acest moment. Investitorii s-au retras pe rând lăsând statul, prin Nuclearelectrica, unicul acţionar implicat în acest proiect. Nuclearelectrica are semnată o scrisoare de intenție cu compania China General Nuclear Power Group (CGN) privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
Un al doilea proiect este cel al hidrocentralei Tarniţa, cu o valoare aproximativă de 1,1 miliarde euro. Unitatea ar urma să aibă o putere instalată totală de 1.000 MW. Realizarea centralei Tarniţa-Lăpușteşti va pune la dispoziţia Sistemului Energetic Naţional serviciile tehnologice de echilibrare, iar proiectul va avea un rol important odată cu intrarea în funcţiune a grupurilor 3 și 4 de la Cernavodă. Guvernul României a aprobat, în anul 2013, societatea de proiect Hidro Tarnița SA, iar un anunţ de participare a fost dat zilele trecute în presa internaţională. Al treilea proiect, aflat şi el în blocaj de ani buni, este cel al unui nou grup energetic de 500 MW la termocentrala de la Rovinari, proiect cu o valoare de un miliarde de euro. Licitaţia a fost câştigată în 2012 de către compania chineză China Huadian Engineering însă construirea capacităţii nu a progresat deloc.
Investitorii vor garanţii de stat
În condiţiile în care economia înregistrează un ritm modest de creştere, consumul energetic a fost în scădere în primul semestru, iar fabricile mai degrabă îşi închid porţile decât se extind, obţinerea finanţării pentru proiecte este dificilă. Consumul final de energie electrică în economia naţională a fost în scădere în primul semestru al acestui an la 24,7 miliarde KWh, cu 1,3% mai mic faţă de semestrul I 2013. Consumul populaţiei a scăzut cu 2,3%. Singura raţiune pentru continuarea proiectelor pare a fi exportul de energie. În primele şase luni exportul de energie electrică a fost de 2,9 miliarde KWh, în creştere cu 2,3 miliarde Kwh, faţă de ianuarie-iunie 2013.
Speriaţi că ar putea rămâne cu energia nevândută, investitorii cer garanţii. Chinezii ar fi încercat să obţină de la Guvern garanţia că întreaga cantitate de energie produsă de către noul grup Rovinari va fi preluată în sistemul energetic naţional, ceea ce ar fi echivalat cu garanţia că vor avea clienţi pentru toată cantitatea de energie produsă. Solicitarea lor s-a lovit de refuzul autorităţilor, apreciază o sursă din conducerea CEO Oltenia, citată de Economica.net. Cereri similare au fost formulate și în cazul centralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti, au declarat surse neoficiale apropiate proiectului pentru «România liberă».
În pofida dificultăţilor este justificată realizarea celor trei proiecte, spune Teodor Chirică, expert în energie. În primul rând ”o serie de capacităţi sunt învechite, sunt poluante, vor trebui retrase, pentru a respecta înţelegerile cu UE”, spune el. Reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 40% până în 2030, angajament luat de România, nu va fi posibil doar pe baza dezvoltării capacităţilor de energie regenerabilă. Ca urmare vor fi necesare proiecte noi din zona nucleară sau hidro. În ceea ce priveşte grupul de la Rovinari, acesta nu va fi la fel de poluant ca unităţile vechi, fiind vorba de tehnologie nouă. Captarea dioxidului de carbon este o tehnologie nouă aflată de abia la începutul acesteia şi ca urmare nu poate fi implementată foarte uşor. Reindustrializarea României, proiect atât de discutat, ar face necesară implementarea celor trei proiecte, conchide expertul.
