După confruntările violente dintre poliţie şi partizanii Fraţilor Musulmani, Egiptul a alunecat în haos. În timp ce comunitatea internaţională face eforturi pentru calmarea gravei crize, Frăţia Musulmană a chemat oamenii la noi manifestaţii împotriva conducerii ţării, deschizând calea pentru un nou val de violenţă.
Un calm aparent domnea ieri dimineaţă în Cairo, unde declararea stării de urgenţă timp de o lună a adus puţină pace după dispersarea sângeroasă de miercuri a campusurilor manifestanţilor care cer revenirea preşedintelui islamist demis, Morsi. Un calm temporar, deoarece Egiptul se pregătea pentru o nouă zi sub tensiune, islamiştii chemând simpatizanţii la noi manifestaţii, în timp ce forţele de ordine au avertizat că nu vor tolera nici o altă tabără în pieţele oraşului. Miercuri seară, după o zi de violenţe sângeroase, autorităţile au decretat stare de urgenţă şi o încetare a focului în jumătate din provincii, printre care Cairo şi Alexandria.
Citeşte şi Haos şi sânge la Cairo
Potrivit unui ultim bilanţ oficial anunţat ieri, dispersarea taberelor manifestanţilor pro-Morsi din două pieţe din Cairo şi violenţele din ţară au făcut peste 400 de morţi, dintre care 43 din rândul forţelor de ordine. Mohamed ElBaradei, deţinător al premiului Nobel pentru Pace şi vicepreşedinte al ţării, a demisionat din cauza folosirii forţei în locul negocierilor, refuzând să îşi „asume consecinţele deciziei cu care nu a fost de acord”, în timp ce premierul numit de armată, Hazem Beblawi, a felicitat poliţia pentru „marea sa reţinere”.
La televiziune, el a asigurat că „nici un stat care se respectă nu ar fi tolerat” aceste tabere care durau de peste o lună şi jumătate. A vorbit despre „o zi dificilă pentru Egipt”, dar a declarat că guvernul nu avea altă opţiune decât să ordone dispersarea pentru a împiedica propagarea anarhiei.
Islamiştii nu cedează
Lupta pentru putere între guvernul egiptean şi Frăţia Musulmană a atins un punct în care nici una din părţi nu vrea să cedeze. Frăţia Musulmană, mişcarea islamistă din care provine preşedintele demis, Mohamed Morsi, nici nu vrea să audă de un compromis şi joi, printr-un purtător de cuvânt, a promis că islamiştii, „mereu nonviolenţi şi paşnici”, vor opri armata. Islamiştii nu doresc să se oprească până când „lovitura de stat militară” nu va fi de domeniul trecutului. „Vom rămâne puternici, provocatori şi determinaţi”.
Lupta Frăţiei este pentru redobândirea puterii pe care au deţinut-o un an şi şansa este revenirea lui Morsi, preşedintele demis ce provine din rândul lor, care le-a asigurat preluarea pârghiilor puterii în stat. Partizanii lor au continuat atacurile în ţară contra posturilor de poliţie şi a numeroase biserici creştine copte. Starea de urgenţă restabileşte prerogativele armatei, care insistă asupra faptului că nu doreşte puterea şi a acţionat lunea trecută pentru înlăturarea lui Morsi ca răspuns la manifestaţiile de masă ce îi cereau demisia. Armata a instalat un guvern minoritar pentru a pune la punct programul în vederea noilor alegeri legislative în maximum şase luni, dar eforturile pentru restabilirea democraţiei au fost eclipsate de o criză politică ce a divizat profund Egiptul între taberele pro şi anti-Morsi.
Raţiunile Washingtonului
Comunitatea internaţională, care a încercat o mediere pentru evitarea unui final dramatic al confruntării dintre pro-Morsi şi noua putere, a condamnat folosirea forţei pentru dispersarea celor două campusuri al miilor de islamişti, veniţi cu femei şi copii să ceară revenirea la putere a primului preşedinte ales democratic. Statele Unite, Uniunea Europeană şi ONU au condamnat violenţele şi au cerut ridicarea stării de urgenţă şi o soluţie politică pentru ieşirea din criză. Secretarul de stat american, John Kerry, a calificat vărsarea de sânge din Egipt drept „deplorabilă” şi a cerut tuturor părţilor să caute o soluţie politică. El a declarat pentru Reuters că Washingtonul are în vedere anularea unui exerciţiu militar comun major cu Egiptul în acest an, după ultimele violenţe. Exerciţiul „Bright Star” reprezintă un element crucial în relaţiile militare americano-egiptene şi a început în 1981, după pacea de la Camp David între Egipt şi Israel. SUA au stopat deja livrarea a patru avioane de luptă F-16 ca semn al nemulţumirii.
Sângeroasa zi de miercuri se pare că a forţat administraţia preşedintelui Barack Obama să adopte o atitudine mai fermă faţă de armata egipteană, care l-a înlăturat pe Morsi. SUA, care oferă anual Egiptului ajutor militar de 1,3 miliarde dolari şi un ajutor economic, au fost reticente să taie finanţarea de teama de a nu contraria armata şi de a nu pierde influenţa pe care o au în ţara cea mai populată din lumea arabă. SUA nu doresc să accentueze instabilitatea în Egipt, ţară de importanţă strategică datorită tratatului de pace cu Israelul, apropiat aliat american, şi datorită controlului său asupra Canalului de Suez, o cale maritimă vitală pentru armata americană.
Acum, liderii susţinuţi de armata Egiptului au declarat stare de urgenţă timp de o lună, ceea ce restabileşte puterea absolută a armatei, pe care o exercita de decenii înainte de căderea lui Hosni Mubarak, în 2011. Experţii ezită să se pronunţe dacă acest ultim val de violenţe – cel mai grav pe care l-a suferit Egiptul într-o singură zi după războiul din 1973 cu Israelul – va declanşa o schimbare fundamentală în politica americană.
Franţa şi Germania protestează
Germania a chemat ambasadorul egiptean la Berlin pentru a i se comunica protestul autorităţilor. Ministrul de Externe, Guido Westerwelle, a expus atitudinea guvernului federal faţă de evenimentele din Egipt şi a cerut sfârşitul violenţei şi un dialog politic global.
Parisul a cerut oprirea imediată a represiunii, preşedintele François Hollande exprimându-şi temerea privind riscul unui război civil şi convocând ambasadorul Egiptului în Franţa. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a condamnat violenţele în termenii cei mai fermi, iar la Ankara premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut convocarea Consiliului de Securitate.
