Pana anul trecut, mai nimeni nu auzise de Opus Dei, o organizatie prea putin cunoscuta, dar foarte influenta in randul Bisericii Catolice. In 2004, lucrurile s-au schimbat radical o data cu aparitia bestseller-ului lui Dan Brown, Codul lui Da Vinci. Pentru cei care inca nu au citit cartea, Brown descrie o conspiratie universala, in centrul careia se afla Opus Dei, un soi de secta ai carei membri practica auto-mortificarea corporala si auto-flagelarea. Face o impresie puternica mai ales un personaj albinos, un fel de agent al Opus Dei care ucide din instinct si apoi isi pedepseste trupul.
Dincolo de fictiune exista insa si cateva fapte cunoscute despre Opus Dei. Organizatia, al carei nume inseamna Opera lui Dumnezeu, a fost fondata in 1928, in Spania, de catre Josemaria Escriva Belaguer si de atunci a castigat constant in influenta si bogatie, deci in putere. Are 85.000 de membri, clerici, dar mai ales laici, iar calitatea de membru este secreta, desi exista oameni care si-au recunoscut apartenenta la Opus Dei. Printre ei se numara fostul purtator de cuvant al Papei Ioan Paul al II-lea, Joaquin Navarro Valls, ministrul britanic al Educatiei, Ruth Kelly, sau presedintele Columbiei, Alvaro Uribe. Se mai stie ca membrii Opus Dei contribuie financiar la bugetul organizatiei si ca organizatia dispune de centre – numite numerarii – in care locuiesc in special membri celibatari. In 2002, a fost deschis un centru de 17 etaje, in valoare de 43 de milioane de dolari, in Manhattan. Misiunea organizatiei se trage din mesajul lui Josemaria Escriva, care a proclamat ca sanctitatea este accesibila oricarui om care isi traieste viata urmand invataturile lui Hristos. Opus Dei a prosperat in timpul dictaturii lui Franco.
Privita ca o incercare de reevanghelizare a Occidentului secularizat, Opus Dei a fost foarte aproape de inima lui Ioan Paul al II-lea. In 2002, Papa l-a canonizat pe Escriva, devenit sfantul Josemaria, la numai 27 de ani de la moarte. Sanctificarea lui Escriva a devenit cea mai rapida din istoria Vaticanului, iar Ioan Paul al II-lea, campion la canonizari-viteza, spun criticii. Opus Dei a capatat calitatea de “preotie particulara”, adica privilegiul de a raspandi cuvantul lui Dumnezeu indiferent de dioceze, adica o “Biserica in interiorul Bisericii”. Saptamana aceasta, papa Benedict al XVI-lea a binecuvantat statuia lui Escriva, plasata intr-o nisa a bazilicii Sfantul Petru.
Oriunde exista secrete exista si intrebari si contestari. Opus Dei este acuzata ca functioneaza ca un soi de varianta catolica a Masoneriei. Multi dintre membri sunt persoane foarte bine situate in cercuri politice, economice si financiare. Ei au obligatia sa doneze sume substantiale organizatiei, iar cei care locuiesc in celebrele numerarii trebuie sa-isi doneze toate veniturile.
Desi membrii Opus Dei sustin ca in afara de rugaciuni si slujbe se admit doar forme usoare de penitenta corporala, se vorbeste adesea de ritualuri bizare, cum ar fi crucificarea si autoflagelarea. Interesant este si modul in care se apara Opus Dei. Ei sustin ca toate aceste zvonuri nu sunt decat calomnii lansate de iezuiti. Cert este insa ca iezuitii au contestat canonizarea lui Escriva si si-au pierdut controlul asupra Vaticanului in favoarea Opus Dei in asa masura incat se spune ca Benedict ar fi primul papa al misterioasei organizatii. Si, sa te fereasca Dumnezeu de mania iezuitilor! Ad Majorem Dei Gloriam.
