Saptamana aceasta, comisarul european roman Leonard Orban si-a prezentat proiectul "Multilingvismul: un atu pentru Europa". Ideea proiectului e foarte simpla: trebuie mentinut statutul tuturor limbilor oficiale ale Europei, a caror folosire intensiva este o sansa pentru economie, iar asta nu se poate face decat incurajand cetatenii sa invete cat mai multe limbi. Nu toata lumea este insa de acord ca "multilingvismul" ar fi o bogatie in sine, lucru remarcat chiar si printre cei recrutati pentru a sprijini argumentele oficiale. Un expert olandez angajat de Comisie, Abram de Swaan, a numit chiar asta, intr-o discutie publica cu Leonard Orban, "o pacoste care nu poate duce decat la risipa". "Diversitatea lingvistica nu este deloc in sine o bogatie sau ceva care ar trebui pretuit", a adaugat expertul, care i-a lasat stanjeniti pe participantii la discutie.
Adversarii proiectului, deocamdata putin numerosi, sau care nu dispun inca de o tribuna suficient de vizibila, afirma ca functionarea Europei in forma sa actuala, cu 23 de limbi oficiale, dar al caror numar nu va inceta sa creasca, este deja atat de greoaie incat nu poate decat sa duca la saracirea discursului politic, acesta fiind sistematic reprodus intr-o forma minimalista, usor de transpus in toate limbile. Motiv pentru care din ce in ce mai multi actori politici europeni, cu exceptia francezilor, care duc o lupta de ariergarda, recurg in mod spontan la engleza in public. In mod paradoxal, multilingvismul fundamentalist pare astfel a duce in mod inevitabil la intarirea statutului dominant al limbii engleze. Pana si proiectul, sustinut de Comisie, de a face ca fiecare cetatean al UE sa cunoasca, pe langa limba materna, inca doua limbi straine, contribuie la intarirea acestui statut dominant, intrucat se precizeaza ca in cele doua limbi nu ar trebui inclusa engleza, a carei cunoastere ar veni de la sine.
Criticile sunt insa inutile, intr-atat de idealist este proiectul. Chiar si partizanii mentinerii statutului oficial de egalitate intre franceza si engleza recunosc ca franceza nu este salvata, provizoriu, decat prin faptul ca institutiile UE se situeaza intr-un oras francofon – Bruxelles. Iar printre cei care, in Bruxelles, folosesc in mod intens (sau exclusiv) engleza se numara chiar politicienii romani trimisi acolo si care altminteri sunt presupusi a proveni din "francofonie".
