12.7 C
București
duminică, 26 septembrie 2021

Legume și fructe inedite, amenințate de lipsa banilor

 

Cercetătorii români au reușit să creeze plante precum castravetele exploziv, destinat diabeticilor, sau pepenele cu gust de coniac, dar în final multe dintre soiurile obținute nu pot fi omologate.

În serele Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău se cultivă multe specii inedite de legume, precum vinete albe, roşii tigrate, roşii negre, mai multe soiuri de ardei – unii dintre ei atât de iuți încât sunt folosiți doar la fabricarea spray-urilor lacrimogene.

Castravetele exploziv creat de horticultorii din Buzău este destinat bolnavilor de diabet ce nu sunt dependenți de insulină, ajutând la reglarea glicemiei. Acest castravete conține şi o serie de săruri minerale şi vitamine, dar şi substanțe mai rare, precum biotină – substanță ce ajută la regenerarea unghiilor şi a părului.

„Avem şi altfel de plante care sunt vizate în special de oamenii de ştiință din domeniul medical, cum ar fi momordica cochinchinensis sau fructul GAG, care este valoros din punct de vedere medicinal, având un conținut ridicat de licopen şi conținut de caroten mult mai mare decât morcovul. Se foloseşte foarte mult în combaterea cancerului şi lucrăm la aclimatizare“, a povestit coordonatorul activității de cercetare din stațiunea de la Buzău, Costel Vânătoru.

La loc de cinste sunt plantele aromatice, printre care zeci de soiuri de busuioc cu miros şi gust distincte, melisa – o plantă cu gust puternic de lămâie – sau arbustul de manuka, din florile căruia se face cea mai scumpă miere de albine din lume, care se vinde la gram.

O altă plantă inedită obținută la Buzău este pepenele cu aromă de coniac, dar care, de fapt, nu conține niciun strop de alcool. Fructul, care este alungit şi cântăreşte cel mult trei kilograme, este rezultatul a peste 20 ani de cercetări ale horticultorilor buzoieni.

Cercetătorii din Buzău se plâng că nu au bani pentru omologarea produselor, ceea ce ar permite vânzarea lor, iar soiurile se pierd. Tot din cauza lipsei banilor, activitatea în serele stațiunii de cercetare de la Buzău este mult redusă, numărul angajaților ajungând în prezent la 100, în condițiile în care în trecut erau chiar şi 2.000 de salariați.

„Suntem recunoscuți pentru creațiile legumicole, unele din ele foarte vechi, dar pe care le-am readus la viață, pepenele fondant, vânăta Drăgaica şi alte creații noi, de după anii ‘90. Avem peste 60 de soiuri hibrid omologate şi în curs de omologare, anual cam patru-şase creații noi. Avem un număr mare de creații, dar, neavând bani pentru omologare şi brevetare, pierdem foarte multe soiuri. Este ca un cerc vicios, pentru că toate aceste creații sunt ale statului, statul nu alocă nici măcar bani pentru omologare şi brevetare. Dacă nu sunt brevetate şi omologate, se pierd, pentru că ele nu pot fi folosite sau scoase în piață. Eu am început munca la hibridul de roşie siriană în urmă cu 20 de ani şi abia acum am obținut acest hibrid. Este o cercetare îndelungă, cu costuri pe măsură“, a declarat cercetătorul Costel Vânătoru.

Cercetătorii spun că au început să vândă răsaduri în toată țara, pentru a-i convinge pe oameni să mănânce legume româneşti, și, spre surpriza lor, cererea a fost mare. De asemenea, ei încearcă să-i ajute pe micii producători, dându-le sfaturi cu privire la cultivarea şi îngrijirea legumelor.

În prezent, în România mai există trei stațiuni de cercetare legumicolă subordonate Institutului de la Roşiorii de Vede, județul Teleorman, între acestea aflându-se şi Stațiunea de Cercetare şi Dezvoltare Legumicolă Buzău. Stațiuni de cercetare legumicolă au fost mai multe şi au avut rezultate deosebite, dar s-au desființat din lipsă de bani, pentru că statul nu mai finanțează cercetarea, deşi există o lege în acest sens.  

Ultima oră
Pe aceeași temă