» Legea germana a salarizarii ar putea fi buna si pentru Romania, deoarece are in spate studii temeinice si bogata experienta in politici bugetare a unui stat puternic.
» Adoptarea acestei legi ar putea curma razboaiele la scena deschisa declansate intre sindicatele diferitelor profesiuni, precum si intre sindicate si ministerele presate de FMI sa adopte de urgenta o lege unica de salarizare a bugetarilor.
Sindicatele sunt deschise fata de grila germana de salarizare, care ar elimina marile discrepante intre lefurile din Romania, comprimand scalele salariale la 7 trepte, fata de 72, in prezent. Adoptarea legii germane a fost propusa de Dan Nica, ministrul Administratiei si Internelor, care a apreciat ca Romania trebuie sa adopte acest model ce nu poate fi contestat de nimeni.
"Aceasta este o grila care functioneaza de ani buni in Germania, este destul de echilibrata. Noua ne convine, insa problema care se pune este aceea de a taia serios anumite salarii care ies din parametrii grilei. Cum nu le putem taia, putem sa le ridicam pe celelalte", arata vicepresedintele Cartel Alfa, Petru Dandea. Sindicalistul a vazut bucati din grila sectoriala germana, mai precis pe cele din educatie si sanatate, si spune ca in acestea se pot regasi pozitiile tuturor functiilor, pe o scara de la 1 la 7, in conditiile in care acum scara de la noi are 72 de trepte. "De exemplu, la ei, in educatie un debutant primeste 1.600 de euro si poate ajunge pana la 6.000 si ceva de euro. In sanatate, minimul este de 1.800 de euro si ajunge la 7.000 de euro", arata Dandea.
Nici judecatorii nu resping ideea sa fie salarizati nemteste, atata vreme cat nu se va incerca asimilarea fortata a diferitelor categorii de bugetari. "Nu am vazut grila, dar poate fi in regula atat timp cat nu se va incerca asimilarea fortata a diferitelor categorii de bugetari si atata vreme cat vor fi cuprinsi si membrii Executivului, si ai Legislativului", sustine Dana Garbovan, presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania.
si fostul ministru al Muncii Paul Pacuraru spune ca legea germana ar putea fi buna, deoarece are in spatele ei "anumite judecati, studii" si se vede ca functioneaza. "Orice salarizare pe sistemul public care functioneaza in tarile Uniunii Europene, inclusiv cea din Germania, poate fi luata ca referinta. Toate sistemele publice europene au avut stabilitate, constanta, nu s-a intamplat ca la noi, unde diferitele profesiuni, fie ele Armata, politie sau functionari, si-au constituit grupuri de presiune si au reusit sa-si promoveze prime, adaosuri si sporuri, ajungandu-se in prezent la un sistem salarial de nepatruns", conchide Pacuraru.
Ministrul Dan Nica se teme ca, fara legea germana, discutiile despre salarizarea unica s-ar putea prelungi pana in 2030 si ar face loc smecheriei tipic romanesti. "In Romania, daca sistemul nu functioneaza, trebuie schimbat, si asta nu trebuie facut printr-o smecherie romaneasca. Le-am spus ca trebuie adoptata grila germana. Nu vorbesc de valoarea salariilor, ci de ierarhizarea lor. Modelul german este verificat si evitam astfel apararea intereselor celor care tin de anumite meserii", a declarat Nica. In opinia sa, o salarizare nemteasca ar fi singura solutie reala pentru Romania: "Daca nu vom face acest lucru, si in 2030 vom discuta tot despre discrepante intre salarii".
Potrivit ministrului Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, Guvernul s-a angajat, la negocierile cu FMI, sa finalizeze pana la 1 octombrie legea salarizarii unice. Negocierile inainteaza insa extrem de greu, deoarece unii dintre bugetarii de lux ai ultimilor ani – din politie, justitie, servicii secrete etc. – nu doresc sa-si piarda privilegiile, in timp ce "Cenusaresele" grilei de salarizare – profesorii, cercetatorii, cadrele medicale s.a. – nu vor sa se lase calcate din nou in picioare si cer sa li se recunoasca importanta sociala a muncii.
Sistemul de salarizare haotic din Romania nu este numai dezechilibrat, ci si anapoda fata de cele ale tarilor civilizate, in care cel mai bine platit bugetar este totusi seful statului. Acest aspect a fost remarcat si de presedintele Traian Basescu, in cadrul unui interviu radiofonic: "Nu exista nici o tara civilizata in care in aparatul de stat sa fie salarii mai mari decat ale sefului statului, pentru ca sistemele de salarizare sunt construite ierarhic". Basescu a recunoscut ca salariul presedintelui este, in prezent, mult mai mic decat multe dintre salariile din sistemul bugetar.
» Scara ierarhica
Profesorii vor sa li se faca dreptate, fie prin grila germana, fie prin grila salariala care exista in Romania inainte de 1941. "Nu cunosc grila germana, dar ar putea fi buna. Trebuie sa stim exact la ce ne raportam pe scara ierarhica. Acum ei vor, de pilda, sa echivaleze un profesor de liceu cu master, cu gradul didactic I si cu peste 10 ani de vechime, adica aflat la apogeul carierei, cu un plutonier adjunct sau cu un grefier din tribunal, ceea ce noi nu acceptam. Oare se poate compara importanta sociala a muncii profesorului in acest mod?", se intreaba Aurel Cornea, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant. In opinia sa, acest profesor de liceu ar trebui sa fie pus pe aceeasi treapta cu maiorul, lectorul universitar ar trebui echivalat cu locotenent-colonelul, conferentiarul universitar – cu colonelul, iar profesorul universitar – cu generalul. "Asa era in legea de dinainte de 1941 si probabil ca tot asa este si in legea germana", spune Cornea.
