Din punct de vedere fiziologic, vara e cea mai proastă perioadă pentru a da examene. Cu toate acestea, majoritatea evaluărilor academice (examene de admitere, examene de absolvire) au loc în iunie şi iulie.
Din varii motive, perioada dinaintea acestor examene este una de stres maxim pentru candidaţi. Şi ei şi cei din jur au adesea tendinţa de a exagera miza şi, pe de altă parte, au temeri legate de capacitatea lor de a-şi îndeplini obiectivele. Anxietate, stres, iar pentru unii chiar un grad de depresie – iată un cocktail dăunător performanţei. Înainte de a căuta vitaminele magice, încercaţi să diminuaţi impactul negativ al acestor factori. Unii spun că stresul îi stimulează, alţii că îi blochează. Şi unii şi alţii au dreptate până la un punct – o anumită cantitate de stres (stresul bun) este necesară pentru funcţionarea optimă a creierului; tot ce este prea puţin sau prea mult este „disstress[ (stres rău). Soluţia nu poate fi eliminarea stresului, ci menţinerea căii de mijloc, „aurita cale de mijloc” cum o numea Marc Aureliu.
Ca o paranteză, fiindcă tot vorbim de febra examenelor, prea adesea este interpretată greşit expresia latină originală – „aurea mediocritas” – în sens peiorativ, ca împăcare cu mediocritatea. Împăratul filosof o dădea ca o formulă de maximă înţelepciune.
A vedea perioada dinaintea examenelor ca o rupere de ritm în vederea obţinerii unei performanţe maxime e o eroare de tactică foarte frecventă. S-ar putea spune că una dintre regulile esenţiale pentru optimizarea rezultatelor este tocmai menţinerea cât mai aproape de ritmurile fiziologice. Gândiţi-vă la ritmul activitate-relaxare, care presupune 4-5 alternanţe între cicluri de 90-120 minute de activitate, alternând cu 10-20 minute de relaxare. Gândiţi-vă la ritmul somn-veghe, în care e importantă atât regularitatea orelor de somn, cât şi asigurarea unei calităţi adecvate a somnului, prin intercalarea între ultimul ciclu de activitate şi prima fază de somn a unei perioade de cel puţin o oră de plăcere, deconectare, relaxare. Gândiţi-vă, de asemenea, la regularitatea meselor şi la a avea un timp dedicat pentru mese. Să nu ne păcălim că putem câştiga timp mâncând (prea) rapid un sandvici sau ronţăind în timp ce învăţăm. Da, avem nevoie de vitamine şi minerale, iar dacă efortul (inclusiv şi, uneori, mai ales intelectual) e intens, cel mai bine e, desigur, să ni le asigurăm prin alimentaţie. E vorba, în principal, de grupul de vitamine B, de minerale cum sunt magneziul, zincul şi seleniul şi de acizi graşi Omega 3. Pentru vegetarieni sunt necesare, de obicei, suplimente de vitamine din grupul B.
Surse de vitamine B: Cereale integrale, linte, ardei gras, varză, broccoli, ciuperci, spanac, mazăre, vinete, seminţe de floarea soarelui, seminţe de susan, alune de pădure, fistic, ton, somon, scoici, carne de porc, curcan, pui, ficat de vită, orez brun, germeni de grâu, lapte de soia, pâine neagră.
Surse de magneziu: spanac, orez, broccoli, banane, kiwi, căpşuni, struguri, portocale, alune, ciocolată.
Surse de zinc: fructe de mare, brânză, iaurt, fasole, linte, pui, miel, porc, spanac, ciuperci.
Acizi graşi Omega 3: peşte, nuci. Pentru informaţii de foarte bună calitate, bazate pe analize extensive de studii ştiinţifice în legătură cu alimentaţia şi sănătatea mentală, puteţi consulta www.mentalhealth.org.uk .
Lecitina este subiectul a numeroase legende. Este desigur un element important în funcţionarea creierului, dar de aici până la a pretinde că „lecitina întăreşte memoria, îmbunătăţeşte atenţia şi măreşte sensibilitatea la copii, îndeosebi la cei leneşi la învăţătură”, aşa cum se poate citi pe un site comercial, e o cale lungă şi cu gropi în care n-ar trebui să cădem. Luaţi deci vitamine şi lecitină dacă e nevoie (ideal ar fi să consultaţi medicul dumneavoastră de familie), dar nu căutaţi „pastile de memorat” – sau memorine, cum apar ele în câteva filme de ficţiune. Lecitina ne poate duce la o linie de start fără handicap, dar nu poate alerga cursa în locul nostru. Lucrul care face diferenţa va fi folosirea optimă a ritmurilor noastre fiziologice fireşti.
De Dr. Dan Ghenea, medic specialist Psihiatrie, Clinica Medicover
