Judecatorul Cristi Danileţ, revocat ( temporar) din Consiliul Superior al Magistraturii, face, pe blogul său, inventarul acţiunilor Asociaţiei Magistraţilor din România care frizeaza nelegalitatea. Acest adevărat rechizitoriu al judecătorului Dănileţ este declanşat de acţiunile AMR împotriva numirii lui Daniel Morar la Curtea constituţională a României.
Reamintim că preşedinte de onoare a AMR este Viorica Costiniu, sotia judecatorului Florin Costiniu, fost şef de sectie la Inalta Curte, condamnat definitiv la patru ani închisoare cu suspendare şpentru corupţie
” AMR a formulat plângere prealabilă impotriva decretului Presedintelui tarii ( de numire a lui Morar ca judecator la CCR-nn), dupa care, in caz de respingere, se va duce probabil in instanta de contencios administrativ pentru a se anula decretul presedintelui, spune Dănileţ.
Acţiunile AMR , care nu au legătură cu menirea sa de a-i apăra pe magistraţii, sunt identificate de Dănileţ
” Aceasta organizatie profesionala – din care spun cu mandrie ca am facut parte in perioada 2002-2005, o perioada in care activitatile noastre se derulau strict pentru apararea independentei justitiei si a statutului magistratilor – a luat parte la anumite actiuni ce nu au nicio legatura cu misiunea sa:
– în 2010, AMR a refuzat sa ia in discutie cazul judecatorului Costiniu, membru AMR, desi 413 judecatori si procurori au avut o reactie publica si unica impotriva coruptiei din sistem si AMR are chiar un Consiliu National de Etica special pentru cazuri de acest gen (ulterior, Costiniu a fost condamnat definitiv pentru coruptie),
– însă, AMR a gasit necesar sa aiba reactie cu privire la incatusarea celor arestati si banuiti de coruptie – procedura perfect legala si cu privire la care, in martie 2013, CEDO a respins ca inadmisibila o astfel de plangere (probabil se referă la âncătuşarea aceluiaşi Costiniu-nn)
– în 2011, AMR acontestat reprezentantivitatea unor membri CSM (desi membrii CSM fusesera alesi legal de colegii lor si confirmati de Senatul Romaniei
– în vara anului 2012, AMR a preluat apararea unor inculpati intr-un dosar aflat in curs de solutionare pe rolul ICCJ si a iesit in spatiul public impotriva unor judecatori supremi; toti inculpatii din acel caz, `Trofeul Calitatii` au fost condamnati definitiv – (se vreferă la apărarea lui Adrian Năstase-nn )
– in toamna lui 2012, AMR a contestat calitatea prim-procurorului adjunct al PICCJ (Daniel Morar-nn) de a fi membru CSM (dar hot CSM 918/2012 a fost insa confirmata de instanta prin s.civ 1897/2013 a CAB in dosarul 8118/2/2012)
– in ianuarie 2013, AMR, desi nu a demarat procedura de revocare ( a saşi a judecatoarei Alina ghica , ba chiar si a procurorului Oana Haineala, ales presedinte CSM-nn), a sustinut necesitatea revocarii acestora pe motivul `retragerii mandatului de incredere` (or, prin decizia nr. 196/2013 CCR a aratat ca nu exista un asemenea motiv de revocare) si chiar au formulat o actiune in judecata pentru a grabi revocarea (Dosar 1309/2/2013 la Curtea de Apel Bucuresti)
– din contra, in aprilie 2013, AMR a facut o cerere de interventie in procesul deschis de unul dintre cei doi membri CSM revocati, doar cu scopul de a intarzia solutionarea acestuia, afirmand ca hotararile CSM nu ar putea fi contestate (desi in 2004 acest lucru a fost statornicit si de CCR – Decizia nr. 433/2004, si prin modificarile din 2005 aduse legii 317/2004)
– acum, AMR contestă calitatea lui Morar de a fi judecator la CCR (desi jurisprudenta instantelor si a CCR e constatată cu privire la natura juridica a decretelor prezidentiale), facand alegatii cu privire la probitatea sa profesionala (desi art.18 alin. 2 din Codul deontologic ne interzice acest lucru)” enumeră Dănileţ.
Rolul nefast al Monei Pivniceru, fost preşedinte AMR
Potrivit lui Dănileţ, ” AMR a dat cateva rateuri impresionante in ultimii ani. Cel mai socant a fost lipsa sa din spatiul public in momentul in care, vara trecuta, judecatori, procurori si membri CSM au fost grav atacati de politic si mass-media controlata politic, desi statutul AMR obliga la reactii ferme. Vad insa ca AMR a devenit un justitiabil constant in instantele din Romania. Si mai vad ca AMR nu manifesta deschidere spre dialog, activitatea sa rezumandu-se la scandal public, contestatii in justitie, opozitie fatisa, partizanat. Desi intitulata asociatie a judecatorilor si a procurorilor, AMR nu pare a mai reprezenta interesele procurorilor din Romania, ci ca mai degraba poarta un razboi cu acestia. De altfel, lucrul acesta a devenit vizibil in momentul in care fostul presedinte al AMR, Mona Pivniceru, a negat dreptul unui procuror de a conduce CSM (desi acest lucru il permite insasi Constitutia), aspect confirmat de actuala conducere a AMR”.
Care este rostul asociaţiilor profesionale ale magistraţilor
Potrivit lui Dănileţ, ” Independenta justitiei se reflecta si in dreptul magistratilor la libertatea de opinie si mai ales dreptul de asociere al lor. Dar eu cred ca rostul asociatiilor profesionale nu e sa demonteze sistemul din interior si sa atace magistratii. Ci sa construiasca un sistem responsabil si sa sprijine magistratii. Este un lucru pe care – cu parere de rau o spun – AMR nu o mai face de ceva timp. Inca nu e tarziu ca AMR sa isi indeplineasca rolul pentru magistrati si magistratura, nu impotriva acestora”.
Reamintim ca primul presedinte AMR, judecătorul Paul Florea, fost preşedinte al Inaltei Curti, a fost initiatorul infiintarii asociaţiei pentru ca TOTI judecatorii sa obtină inamovibilitate ( refuzata o mare perioada de presedintele de atunci , Ion Iliescu). De asemenea, pentru a le apăra independenta judecatorilor si stabilitatea procurorilor ( supusi influentelor, presiunilor politice). Cand s-au pus bazele infiinţării AMR, NU exista Consiliul Superior al Magistraturii.
