Parlamentul ucrainean a aprobat ieri componenţa noului guvern şi numirea pro-europeanului Arseni Iaseniuk ca premier. Crimeea vrea independenţă, Rusia şi-a masat un important dispozitiv militar la graniţele cu Ucraina şi declară că va apăra drepturile compatrioţilor săi din Ucraina. Ianukovici, destituit de Parlament şi ascuns la Moscova, se crede tot preşedinte şi cere intervenţia militară a Rusiei.
Pe fondul crizei din Crimeea, unde steagul rusesc flutură pe clădirea Parlamentului şi se pregăteşte un referendum pentru independenţă, şeful noului guvern de la Kiev, Arseni Iaseniuk nu a ascuns amploarea sarcinilor care îl aşteaptă, Ucraina fiind în pragul falimentului. Conturile publice sunt goale, totul a fost furat şi comunitatea internaţională a fost solicitată în vederea acordării unor credite, Ucraina având nevoie de 35 miliarde de euro.
Problemele politice, riscul secesiunii Ucrainei şi tensiunile din Crimeea sunt îngrijorătoare şi presiunile internaţionale sunt în creştere pentru evitarea oricărei intervenţii ruseşti. Preşedintele interimar ucrainean, Olexander Turcinov a avertizat ieri Moscova că Ucraina nu va tolera intervenţia rusă în treburile ei interne şi orice implicare a militarilor ruşi în Crimeea va fi considerată o agresiune. El a atenţionat şefii Flotei Mării Negre că „toţi militarii trebuie să rămână pe teritoriul prevăzut în acordurile dintre Moscova şi Kiev”.
Citeşte şi: NATO: Rusia să evite o escaladare a tensiunii din Crimeea
Aşa cum se ştie, peninsula rusofonă din sudul Ucrainei, găzduieşte în portul Sevastopol instalaţiile şi clădirile marinei ruse. Joi dimineaţă, însărcinatul cu afaceri ruse de la Kiev a fost convocat la ministerul de Externe ucrainean pentru a i se aminti că „Rusia s-a declarat garant al independenţei şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei” şi i s-a remis o notă prin care se cere ca militarii Flotei ruse de la Marea Neagră să se abţină de la orice manevre în afara perimetrului unde sunt cantonaţi”.
Riscul conflictelor regionale
Arsen Avakov, ministrul de Interne ad-interim de la Kiev a anunţat că forţele speciale ale poliţiei din Simferopol au fost puse în stare de alertă pentru a evita „o baie de sânge în rândul populaţiei civile” şi „evoluţia situaţiei în confruntare armată”. 100 de poliţişti au fost plasaţi în faţa Parlamentului Crimeii, ale cărui porţi au fost blocate din interior unde se află câţiva bărbaţi înarmaţi.
Citeşte şi: Polonia avertizează asupra unui ”joc periculos” în Crimeea
Rusia anunţase în ajun că a pus în stare de alertă trupele sale – peste 150.000 – inclusiv cele aflate de-a lungul frontierei sale cu Ucraina. Ca reacţie la aceste evenimente şi într-o aluzie directă la Rusia, secretarul de Stat american, John Kerry a făcut apel către „actorii externi” să se abţină de la orice „provocare”. Iar secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen s-a declarat „îngrijorat de evoluţiile din Crimeea” şi a cerut Rusiei „să nu întreprindă ceva care ar putea provoca escladarea tensiunii sau cauza neînţelegeri”. O Ucraină „suverană, independentă şi stabilă” şi „ferm angajată în favoarea democraţiei” constituie un element-cheie pentru securitatea în zona euro-atlantică, au precizat la Bruxelles miniştrii Apărării ai statelor membre NATO.
Citeşte şi: Tensiuni în Crimeea. Manifestaţii pro şi contra noii puteri de la Kiev, în faţa parlamentului regional
Premierul polonez Donald Tusk a declarat că „poziţia faţă de integritatea ucraineană este testul principal al credibilităţii fiecărei ţări angajată în aceste evenimente istorice, iar atitudinea Rusiei faţă de această problemă-cheie a integrităţii ucrainene va fi un test al adevăratelor sale intenţii”. Cu puţin timp înainte, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski a lansat un avertisment contra „unui joc foarte periculos în Ucraina”. „Previn autorii săi şi a celor care fac posibilă o astfel de acţiune că în acest mod încep conflictele regionale”.
Ianukovici rupe tăcerea
Urmărit pentru crime în masă, Viktor Ianukovici a ieşit din tăcere joi şi a trimis un comunicat agenţiilor ruse de presă în care arată că se consideră şeful legitim al executivului ucrainean şi a precizat că Moscova a acceptat cererea sa de a-i garanta securitatea. Destituit sâmbătă de Parlamentul de la Kiev, el a declarat că regiunile din sudul şi sud-estul Ucrainei nu vor accepta anarhia şi vor refuza ca liderii lor să fie aleşi de stradă. Pentru Ianukovici, deciziile Parlamentului de la Kiev sunt nelegitime. O publicaţie rusă dezvăluia ieri că Ianukovici a fost văzut într-o periferie a Moscovei şi s-ar afla într-un sanatoriu, după ce ar fi petrecut câteva zile în hotelul Ucraina din capitala rusă.
Citeşte şi: Rusia îşi joacă viitorul în Crimeea?
Puterea lui Putin, ameninţată
Într-un interviu pentru Nouvel Observateur, politologul Olga Şevţova arată că revoluţia în curs din Ucraina ameninţă atât proiuectul unei noi Mari Rusii şi propria putere a „ţarului” Putin. Pentru el, Ucraina este o problemă de viaţă şi de moarte şi Putin nu-şi permite să piardă. A investit politic, psihologic şi financiar pentru a readuce Ucraina în plasa Rusiei. A cheltuit atât miliarde, cât şi capital politic. Iar media în solda Kremlinului şi toată elita rusă au tot repetat în ultimele luni că ţara face parte din Rusia. În iulie, Putin declara public că Rusia şi Ucraina formează „aceeaşi naţiune”. Să piardă este ceva imposibil pentru un ţar care şi-a clădit o imagine de învingător. Apoi Putin trebuie să zdrobească virusul Maidanului de teamă că poate contamina societatea rusă şi să nu îl răstoarne la rândul lui pe Putin, asemenea lui Ianukovici. Din punctul său de vedere, preşedintele rus nu are altă opţiune decât să îngenuncheze noua putere ucraineană. Cu orice preţ…
