Rusia susţine din vârful buzelor planul de pace pentru Ucraina, dar lasă să treacă în continuare voluntarii combatanţi şi armele spre separatiştii pro-ruşi. Joi, occidentalii au accentuat presiunea asupra Moscovei, somată de Washington să lucreze „în următoarele ore” pentru aplanarea situaţiei din estul Ucrainei, în ajunul expirării fragilei încetări a focului. La Bruxelles, NATO a anunţat „menţinerea suspendării cooperării practice cu Rusia, lăsând deschise căile dialogului diplomatic”.
Cererea preşedintelui rus, Vladimir Putin, ca Parlamentul să revină asupra autorizării intervenţiei militare în Ucraina, acordată la 1 martie şi urmată de anexarea Crimeii, nu schimbă cu nimic atitudinea Rusiei faţă de criza ucraineană. Cunoscător al schimbărilor de poziţie ale lui Putin, preşedintele american Barack Obama a elaborat planuri pentru o escaladă a sancţiunilor contra Rusiei în domeniile finanţelor, energiei şi apărării. Chiar dacă Kremlinul şi-a exprimat susţinerea pentru încetarea focului în estul ucrainean, responsabilii americani nu sunt convinşi că vorbele vor fi însoţite de fapte. Obama a vorbit la telefon cu Putin luni pentru a-i cere să ia măsuri concrete pentru dezamorsarea crizei şi liderul rus a răspuns cerând Parlamentului anularea autorizării formale de intervenţie militară în Ucraina. Americanii au apreciat gestul ca pozitiv dar doar simbolic, suspectând că este destinat sabotării susţinerii europene pentru sancţiuni suplimentare.
Aparent conciliant, preşedintele rus, Vladimir Putin, declara că încetarea focului anunţată de liderul ucrainean, Petro Poroşenko, „este parte importantă a reglementării definitive (a conflictului) şi Rusia susţine evident aceste intenţii”, dar a repetat necesitatea „unui dialog între toate părţile opozante, pentru găsirea unui compromis acceptabil pentru toţi”. Astfel, Kremlinul pune drept condiţie a reglementării crizei ucrainene ceea ce Poroşenko refuză categoric să facă – negocierea cu liderii separatişti din Donbas. Favorabil primit de Putin, planul de pace în 15 puncte propus de preşedintele ucrainean, din care face parte şi perioada de încetare a focului pentru a da răgaz rebelilor să depună armele, a fost imediat calificat de Kremlin ca „ultimatum”. Separatiştii, la rândul lor, au refuzat iniţial încetarea focului iar Moscova a insistat pentru ca Kievul să negocieze cu separatiştii; Kievul refuză să trateze cu „teroriştii”, insurgenţii exclud un dialog câtă vreme armata ucraineană nu părăseşte regiunea.
Impasul este agravat de faptul că Rusia continuă să nege implicarea sa în violenţele din estul Ucrainei, declaraţiile oficiale ruse cerând Kievului să înceteze „operaţiunea punitivă” fără ca vreodată să se adreseze direct taberei adverse pentru a-i cere aplanarea conflictului. Totul se petrece ca şi cum în Donbas nu există mercenari înarmaţi până în dinţi, printre care veterani ruşi de război, ci doar o populaţie civilă atacată de o putere dornică de sânge. Chiar dacă Putin nu ar deţine „butonul magic” pe care ar putea apăsa pentru ca separatiştii să îl asculte, ar putea, ca un gest de susţinere a bunelor sale intenţii declarate, să dea ordinul creşterii controalelor la frontiere pentru a opri trecerea combatanţilor şi armelor din Rusia spre Ucraina. „Dar nu ar fi în interesul său, pentru că Rusia susţine instabilitatea în sud-estul Ucrainei” arată expertul militar Alexandre Goltz. Pe de altă parte, o astfel de decizie ar însemna recunoaşterea unei implicări negate oficial.
Se înmulţesc mărturiile privind circulaţia armamentului şi combatanţilor în Donbas proveniţi din Rusia, în timp ce trupele ruseşti au fost din nou masate la frontiera cu Ucraina.
Sancţiune afectează firmele ruseşti
Potrivit lui Vaguit Alekperov, şeful companiei petroliere ruse Lukoil, numărul doi în domeniul petrolier şi primul grup privat din acest sector, sancţiunile impuse Rusiei de Occident din cauza crizei ucrainene, deşi sunt cu ţintă, afectează toate întreprinderile ruseşti. Măsurile de retorsiune aplicate de SUA şi UE nu vizează decât unele personalităţi ruse legate de putere şi unele societăţi care le aparţin. Dar „sancţiunile au repercusiuni asupra tuturor întreprinderilor, toate au fost declasificate (de agenţiile de rating), între care şi Lukoil”. „Totul are repercusiuni asupra capitalizării întreprinderii, asupra posibilităţilor de acces la pieţele financiare. Unii pot spune că sancţiunile nu au avut impact, dar ele au lovit toată lumea”, a mai subliniat Alekperov. Criza ucraineană şi ameninţarea sancţiunilor asupra unor domenii întregi din economie au provocat în primăvară retrageri masive de capital din Rusia, slăbind o economie deja în pierdere de viteză.
Kremlinul, somat
Joi, în ajunul expirării avertismentului de încetare a focului în estul Ucrainei, occidentalii au ridicat tonul accentuând presiunea asupra Moscovei, secretarul de stat american, John Kerry, aflat la Paris, estimând că „este crucial ca Rusia să demonstreze în orele viitoare că lucrează la dezarmarea separatiştilor, că încurajează dezarmarea, că le cere să depună armele şi să participe la un proces legitim”. Zece paraşutişti ucraineni au fost răniţi miercuri într-un atac al separatiştilor la baraje rutiere iar joi media menționa un atac al oamenilor înarmaţi contra unui aerodrom din Kramatorsk, în apropiere de Slaviansk, bastionul pro-ruşilor, care de săptămâni a fost teatrul unor intense confruntări.
Miercuri seară, Obama a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni dacă nu preia „iniţiative concrete imediate pentru a face să înceteze trimiterea de arme şi de militanţi peste frontieră”. Avertismentul a intervenit în timp ce Petro Poroşenko, Vladimir Putin, Francois Hollande şi Angela Merkel urmau să aibă convorbiri telefonice joi.
La summitul UE de vineri, Kievul va semna acordul comercial cu Bruxellesul care vizează în principal suprimarea barierelor vamale între Ucraina şi ţările Uniunii. Rusia a avertizat miercuri că va lua „măsuri de protecţie” dacă se va dovedi că acordurile de asociere ce vor fi semnate vineri între UE şi Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, vor afecta economia sa. Experţii de la Eurasia Group estimează că „tensiunea va creşte” după semnarea acordului de către Kiev, „pentru Rusia fiind imperativă menţinerea legăturilor privilegiate comerciale şi economice cu estul Ucrainei şi de a împiedica Ucraina, care întreţine un regim de liber schimb cu Rusia, să devină un punct de intrare pentru produse europene pe piaţa rusă”.
