Loviturile aeriene israeliene asupra Fâşiei Gaza au ucis joi dimineaţă trei înalţi comandanţi ai aripii armate a Hamas în oraşul Rafah, lovitura cea mai importantă dată conducerii grupării de la debutul operaţiunii israeliene în teritoriul palestinian, în urmă cu şase săptămâni.
Hamas, mişcarea islamistă care domină Gaza, a declarat că cei trei comandanţi reprezentau „generaţia fondatorilor” Brigăzilor Ezzedine al-Qassam – Mohammed Abu Shamalah, 41 ani, şeful unității de sud a Qassam, Raed al-Attar, născut în 1974, care a condus divizia din Rafah, şi Mohammed Barhoum, 45 ani, printre primii oameni ai Hamas căutaţi de Israel din 1992. Attar şi Shamalah făceau parte din consiliul militar al elitei Qassam, condus de Deif, şi au fost implicaţi în răpirea unui soldat israelian în 2006, Gilad Shalit, care după cinci ani a fost eliberat în schimbul eliberării de către Israel a peste 1.000 de prizonieri palestinieni. Ei sunt responsabili cu construirea tunelelor subterane care duc din Gaza pe solul statului evreu. O declaraţie a armatei israeliene precizează că Attar a fost implicat în contrabanda cu arme în Gaza, a construit tunele care au infiltrat teritoriul israelian şi a conceput atacuri în Peninsula Sinai. Shamalah a orchestrat la 17 iulie o incursiune prin tunele în apropierea kibuţului Sufa, care a dus la invazia terestră a Israelului în Gaza, a fost implicat
într-un atac din 2008 asupra punctului de trecere Kerem Shalom în Gaza, unde au fost răniţi 13 soldaţi, şi în asasinarea în 1994 a unui ofiţer israelian la Rafah. Purtătorul de cuvânt militar Peter Lerner a precizat că „sunt doi terorişti importanţi aflaţi în vizor în ultimii 15 ani. Este clar că fac parte din lanţul lor de comandă, o parte a procesului lor de decizie, o parte a capacităţilor lor de forţă de prim-plan, o parte a motivaţiilor lor”.
Diviziuni în Israel
Atacurile asupra comandanţilor Hamas sunt considerate de analişti ca o schimbare considerabilă în strategia israeliană, decisă după blocarea negocierilor de la Cairo dintre israelieni şi palestinieni, mediate de Egipt, ceea ce a spulberat şansele unei încetări de durată a violențelor în Gaza. Tzipi Livni, ministrul israelian al Justiţiei, a declarat că negocierea cu Hamas este o „eroare”; vorbele sale venind din partea celei mai centriste aripi din guvern arată însă că există diviziuni. Extrema dreapta, condusă de Avigdor Lieberman, respinge contactele cu Hamas, iar moderaţii ca Yair Lapir, ministrul Finanţelor, nu doresc revenirea la masa negocierilor cu Hamas. În consecinţă, premierul Benjamin Netanyahu şi-a pierdut susţinerea.
Deif, mort sau rănit?
Miercuri, forţele israeliene au atacat casa liderului Hamas din Gaza, Mohammed Deif. Au fost ucise cinci persoane, printre care soţia şi copilul acestuia, soarta lui nefiind cunoscută. În media israeliană, surse militare anonime asigurau că Deif a fost ucis în atac sau cel puţin rănit. Miercuri seară, facţiunea armată a Hamas a dezminţit. În 25 de ani, Deif a supravieţuit în cinci tentative de asasinat, fiind numit „pisica cu nouă vieţi”. El a alimentat mitul de „om de neatins” şi are o grijă paranoică de a-şi şterge toate urmele, practicând clandestinitatea şi secretul. Israelul a motivat operaţiunea prin faptul că Deif este un „obiectiv legitim”, comparabil cu Osama bin Laden, şeful Al Qaeda, ucis de comandourile SUA. Armata israeliană a declarat joi că a atacat 100 de ţinte, iar palestinienii au lansat 180 de rachete.
Aripile Hamas-ului
Hamas este divizată, cu aripa sa politică ce tinde spre un acord parţial şi progresiv pentru a pune capăt asediului Fâşiei Gaza şi cu cea militară care vrea totul sau nimic. Marţi, în timp ce încetarea focului adusese pace timp de nouă zile în Gaza, la Cairo se atinsese un consens minim. Dar când facţiunile conveniseră începerea reconstrucţiei în Gaza şi redeschiderea unor posturi de frontieră cu Israel şi se amânase abordarea deciziilor mai complexe, ca demilitarizarea, violenţa a izbucnit din nou.
