Partidele politice din Parlament au deschis la Înalta Curte din Belfast o acțiune judecătorească pentru posibilitatea exercitării dreptului de veto al acestei ţări cu privire la ieșirea din UE.
Partidele în chestiune au invocat în faţa instanţei faptul că plecarea Irlandei de Nord din UE ar submina masiv Acordul de la Belfast (Good Friday Agreement), adică procesul de pace din Ulster, și ar fi extrem de dăunătoare pentru ţară, potrivit avocatului grupului, Ronan Lavery.
Luând cuvântul în numele grupului care nu doreşte ieşirea din Uniunea Europeană, avocatul a precizat că, din cauza condițiilor prevăzute de respectiva înţelegere din 1998, Brexit-ul nu poate fi impus Irlandei de Nord împotriva voinței populației. Deşi 52% din britanici au votat pentru părăsirea UE, Irlanda de Nord a votat cu 56% să rămână. Acum, grupul format din politicieni din cele mai mari partide naționaliste – Sinn Fein și SDLP, precum și fostul șef al Comisiei pentru Egalitatea în Drepturi Cetățenești și fost ministru al Justiției David Ford afirmă că un vot suplimentar ar trebui dat în Adunarea regională din Irlanda de Nord – Stormont.
„O schimbare atât de profundă ca retragerea din UE a Marii Britanii necesită acordul populației Irlandei de Nord. Suveranitatea asupra afacerilor constituționale a fost cedată către Regatul Unit. Dar relația nu mai este așa cum a fost cândva, între un partener dominant și un partener supus. Populația Irlandei de Nord trebuie să aibă controlul asupra schimbărilor constituționale, ieșirea din UE nu poate fi impusă cu forța nord-irlandezilor. În cazul în care s-ar petrece acest lucru, înseamnă că Irlanda de Nord ar putea exercita dreptul său de veto împotriva ieșirii. Până când Marea Britanie va fi conștientă și va recunoaște ce a semnat în Good Friday Agreement“, a declarat în fața Înaltei Curți avocatul grupului politic, Ronan Lavery.
Între timp, prim-ministrul britanic, Theresa May, a confirmat faptul că Marea Britanie va declanșa articolul 50 din Tratatul UE de la Lisabona (mutarea care va declanșa în mod oficial divorțul de Uniunea Europeană) până la sfârșitul lunii martie 2017, finalizarea procesului de ieșire expirând în termen de doi ani de la această dată. Guvernul britanic afirmă că nu are nevoie doar de aprobarea parlamentară pentru a iniția procesul formal al Brexit-ului, aşa cum sugerează partidele naționaliste din Irlanda de Nord.
Frontieră între cele două Irlande
Irlanda de Nord este configurată să ajungă la capitolul „daune colaterale“, într-o confruntare dintre UE și Marea Britanie, crede adjunctul prim-ministrului, Martin McGuinness. Acesta se teme că decizia ar putea avea ca rezultat un „Hard Brexit“, care ar putea duce Marea Britanie la părăsirea uniunii vamale, fără un nou acord comercial. S-ar ajunge astfel la necesitatea unei „frontiere dificile economic“ între Irlanda de Nord și Republica Irlanda, astfel încât să prevină fluxul de mărfuri în interiorul și în afara UE.
O astfel de evoluție ar putea fi dezastruoasă în Irlanda pentru ambele părți ale frontierei. Perspectiva unei frontiere dificile economic și a migrației forței de muncă este o mare sursă de îngrijorare pentru guvernul irlandez. „Irlanda se confruntă cu provocări unice de la Brexit încoace. Voi continua să discut cu liderii de partid din Irlanda de Nord cu privire la gama de provocări ivite și salut angajamentul părților executive care vor lua în dezbatere aceste mari probleme în cadrul Consiliului ministerial Nord-Sud (NSMC)“, a precizat premierul nord-irlandez Enda Kenny.
