“Implementarea pachetului de austeritate (prin respingerea moţiunii – n.r.) este o condiţie necesară, însă nu şi suficientă pe termen mediu, pentru a menţine sau îmbunătăţi profilul de risc de ţară. Din punctul de vedere al investitorilor de portofoliu sau strategici prezenţi, sau cei interesaţi de România, este important să se transmită un mesaj de determinare în ceea ce priveşte consolidarea fiscală. Oricum s-ar socoti, România trebuie să-şi reducă cheltuielilor publice pentru a încerca să ţină deficitul public sub control”, a declarat pentru Mediafax şeful Departamentului de Cercetare Pieţe de Capital al BCR, Mihai Căruntu.
El consideră că guvernul nu are decât opţiunea implementării angajamentului asumat cu FMI în privinţa reducerii cheltuielilor.
“Orice alt deznodământ decât implementarea măsurilor angajate faţă de FMI va fi negativ resimţit de pieţele financiare, bursă, şi va înrăutăţi profilul de risc al României. Aceasta chiar dacă măsurile de reducere a pensiilor şi salariilor vor avea efecte negative”, a spus analistul.
Căruntu a adăugat că dacă ulterior reducerii salariilor şi pensiilor guvernul va găsi o variantă mai complexă şi mai coerentă de ajustare a cheltuielilor bugetare dintr-un mix de soluţii, aceasta ar reprezenta un semnal pozitiv pentru România.
Totuşi, analistul atrage atenţia că dacă reducerea salariilor şi pensiilor nu va fi suficientă şi se va ajunge la majorarea taxelor amplitudinea recesiunii economiei româneşti se va accentua. El a spus că o eventuală majorare a taxelor ar putea duce la izbucnirea unei crize politice pe plan local şi la o problemă de credibilitate a Guvernului în Parlament, întrucât ar demonstra că ajustarea “dureroasă” a salariilor şi pensiilor nu a fost suficientă.
“Scăderea încasărilor la buget din TVA cu mai mult de 10% în primul trimestru reprezintă un semnal foarte ingrijorător că cererea internă nu dă semne de redresare. Este în sine un cerc vicios, scăderea cheltuielilor publice reduce şi mai mult cerea internă şi afectează toate companiile private, dar din păcate acum nu se poate decât opta pentru răul cel mai mic. Păstrarea credibilităţii guvernului la limite rezonabile este cel mai important lucru şi aşa trebuie să fie privite lucrurile din perspectiva pieţelor financiare şi a implicaţiilor asupra preţurilor activelor româneşti”, a arătat Căruntu.
Analistul consideră că adoptarea pachetului de austeritate ar putea oferi cadrul propice unei perioade de acumulare pentru investitorii care mizează pe scenariul de administrare în mod sustenabil a deficitului bugetar de către guvern.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a urcat cu 0,64%, iar indicele compozit BET-C a câştigat 0,02%. Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), a înregistrat o creştere de 3,48%, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, a câştigat 1,31%. Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a câştigat 1,22%, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, a urcat cu 0,10%. În topul lichidităţii s-au situat titlurile SIF Oltenia (SIF5), care au realizat un rulaj de 3,46 milioane lei, preţul de la închidere fiind de 1,1600 lei, în urcare cu 4,5%.
Pe locul doi în topul lichidităţii de vineri al acţiunilor de la BVB s-au situat tranzacţiile cu titlurile BRD SocGen (BRD), care au realizat un rulaj de 2,19 milioane lei, la un preţ de 11 lei, în coborâre cu 1,79 %.
Investitorii au introdus mai multe ordine de vânzare şi pentru acţiunile Transelectrica (TEL), ducând preţul cu 1,16% sub nivelul de vineri. La finalul zilei, aceste titluri valorau câte 17,1 lei, şi operaţiunile însumau 593.000 de lei. Tranzacţiile cu titlurile Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au coborât la 309.275 lei de la 1,35 milioane lei în şedinţa anterioară, iar preţul a urcat cu 1,58%, închizând la 25,7 lei per titlu.
