27.8 C
București
sâmbătă, 21 mai 2022
AcasăSpecialEXCLUSIV. Ministrul Justiției, Raluca Prună: Drepturile pot fi în pericol într-un stat...

EXCLUSIV. Ministrul Justiției, Raluca Prună: Drepturile pot fi în pericol într-un stat slăbit de corupţie

Propunerea lui Augustin Lazăr pentru funcția de procuror general al României, dar și propunerea Laurei Codruța Kövesi pentru un nou mandat în fruntea DNA i-au atras ministrului Justiției, Raluca Prună, numeroase critici. Mai mult, demnitara se află azi în fața unui moment în urma căruia se decide dacă își păstrează sau nu funcția. ALDE, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, îi cere demisia și a depus în Parlament o moțiune simplă împotrivă cu titlul „Drepturile omului nu sunt un lux”, aluzie la o declarație recentă a ministrei. Astfel, politicienii au speculat o afirmație a Ralucăi Prună referitoare la emiterea unei ordonanțe de urgență prin care a acoperit vidul legislativ în domeniul interceptărilor din dosarele penale, vid lăsat de o decizie a Curții Constituționale. Decizia CCR nu mai permitea serviciilor de informații să-i sprijine pe procurori în administrarea probelor din dosarele penale, iar potențialele acte de terorism și de spionaj, spre exemplu, rămâneau fără supraveghere.

Specialiștii consultați de „România liberă“ au susținut că declarația ministrului este doar pretextul folosit de politicieni pentru a scăpa de Raluca Prună. Adevărata lor supărare ar veni din eliminarea din legislație, la inițiativa ministrei, a posibilității pe care o aveau condamnații de a ieși din pușcărie în baza unor lucrări științifice. Există vreo legătură între niște pușcăriași, lucrări științifice și parlamentari? Specialiștii spun că da: mulți politicieni sau apropiații acestora sunt deja în penitenciare și alții urmează să intre. Cele mai multe lucrări științifice din închisori au fost făcute tocmai de politicienii condamnați. Alte motive ale dorinței parlamentarilor de a o demite ar putea fi hotărârea ministrului  de  a îndeplini recomandările din MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare), ceea ce înseamnă că nu va da aviz pozitiv unor inițiative legislative care ar slăbi lupta împotriva corupției.

Ministrul Raluca Prună răspunde, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru România liberă, întrebărilor dure preluate dintre cele apărute în ultima vreme în spațiul virtual și în dezbaterile publice.

De ce ați ales în funcția de procuror general al României un magistrat “de formație comunistă”, “prăfuit”,”provincial”, după cum a afirmat un coleg. Augustin Lazăr vă este prieten?

R.P.: Nu cred că dihotomia procuror de dinainte de 1990 și procuror de după 1990 este una utilă. Există procurori buni care și-au început cariera înainte de 1990, după cum există procurori mai puțin buni care și-au început cariera după 1990. Nu vreau să dau exemple – sunt arhicunoscute. Pe domnul procuror Lazăr l-am propus în considerarea a ceea ce este domnia sa: o persoană cu o carieră neîntreruptă și relevantă în Ministerul Public, o persoană integră, profesionistă, cu viziunea și autoritatea necesare acestei funcții. L-am cunoscut, așa cum am cunoscut zeci de magistrați între 2000 și 2004, când eram la Delegația Comisiei Europene la București și mă ocupam de monitorizarea justiției în procesul de pre-aderare la UE.

De ce i-ați respins pe ceilalți candidați, magistrații Codruţ Olaru, Oana Hăineală şi Gheorghe Ivan?

R.P.: Nu aș dori să discutăm în termeni de respingere, nu vorbim de un concurs. Legea îmi cere să fac o propunere, am făcut-o și doresc să mulțumesc tuturor procurorilor care s-au înscris în această procedură.

De ce ați amânat nominalizarea procurorului general? Ați programat anunțul pentru 23 martie și l-ați făcut o săptămână mai târziu. S-a speculat mult că s-au făcut presiuni asupra dumneavoastră să nu numiți sau să numiți pe cineva anume. De ce ați amânat?

R.P.: Calendarul publicat a fost unul estimativ. În afară de faptul că o astfel de decizie nu se ia ușor, am fost absentă din țară. Am participat la Consiliul extraordinar JAI, care s-a reunit după atentatele din 22 martie de la Bruxelles.

Luni se discută moțiunea depusă de ALDE împotriva dumneavoastră. S-a speculat afirmația dumeavoastră că “Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6 din 11 martie 2016 nu restrânge drepturi şi libertăţi, ci tocmai le face efective. Cu o urmărire penală şi o combatere a infracţionalităţii slabe, discuţia despre drepturi e un lux teoretic”. De ce credeți că au depus-o?

R.P.: Este dreptul autonom al Parlamentului să depună moțiuni simple. Mă bucur că voi avea ocazia să explic argumentul pe care l-am folosit, anume că există o distincție între drepturi proclamate și exercitare efectivă a drepturilor. Ce am vrut să spun este că dacă avem un stat slăbit de corupție, care nu poate combate eficient infracționalitatea, crimă organizată sau terorismul, drepturile fundamentale pot fi în pericol. Cei care au ieșit într-un club în octombrie 2015 în București, cei care au mers să bea o cafea pe bd Voltaire la Paris în noiembrie 2015 sau cei care tranzitau aeroportul din Zaventem ori erau în metrou în Bruxelles în martie 2016 aveau toți drepturi. Întrebarea este dacă dreptul lor la viață sau la integritate, de exemplu, a putut fi garantat.

Politicienii au nevoie de un nou ministru, care să facă alte numiri la Parchete pentru că ale dumneavoastră nu le sunt pe plac?

R.P.: Nu aș vrea să speculez pe această temă.

De ce politicienii și unii din societatea civilă se tem de sintagma “SRI – organ special de cercetare” din ordonanța de urgență promovată de dumneavoastră, care completează supravegherea operativă în cazuri de terorism, spionaj și trădare? Devine SRI fosta Securitate?

R.P.: SRI nu devine altceva decât era deja înainte de această ordonanță care, în fapt, îi restrânge semnificativ competențele. Ordonanța nu face decât să men­țină competența SRI de a pune în executare mandatele de supraveghere tehnică pentru infracțiuni deosebit de grave, la siguranță națională, enumerate limitativ și expres de Codul Penal în titlul X (trădare, spionaj), precum și pentru terorism. Este important de reținut că pentru toate aceste infracțiuni urmărirea penală se face exclusiv de către procuror, este ceea ce codul numește urmărire penală proprie. În plus, toate mandatele de supraveghere tehnică se dau de către un judecător. Așa încât eu consider că există toate garanțiile procedurale care fac ridicolă comparația cu Securitatea.

Există o altă posibilitate pentru investigarea terorismului, a ­spionajului și a trădării de țară?

R.P.: Se pare că nu. România nu este singurul stat membru care procedează astfel, ca în combaterea terorismului să se lucreze cu structuri specializate de intelligence.

Sunteți comparată cu Monica Macovei. Care sunt relațiile dumneavoastră cu aceasta? Vă încurcă în programe, planuri și proiecte compararea cu ea?

R.P.: O cunosc pe Monica Macovei din anii 1990. În multe privințe am promovat aceeași agendă publică, ca de exemplu importanța combaterii corupției – suntem amândouă membre fondatoare TI RO (Transparency International România – n.r.). Nu mă încurcă deloc comparația cu Monica Macovei, cred însă că ar trebui să mai existe și nuanțe.

Voci din spațiul public v-au atacat și în legătură cu tatăl dumneavoastră. E securist pentru că a lucrat în diplomație?

R.P.: Tatăl meu este arabist, a lucrat 42 de ani în Ministerul de Externe, a parcurs toate etapele în diplomație, ocupându-se de Orientul Mijlociu și spațiul arab în general. Consider atacul ­împotriva tatălui meu calomnios, un atac a cărui țintă sunt, de fapt, eu.

Ați fost criticată și pentru ­modul în care vă îmbrăcați. De ce?

R.P.: Mi se pare nedemn să răspund la acest gen de atac.

Înainte de a pleca din țară, ați înființat la noi Transparency International, erați parte a societății civile. Cum ați rămas fără această organizație neguvernamentală?

R.P.: Sunt membru fondator și avocatul care a înființat TI ( Transparency International-nn) în România în 1999. Am fost și președintele TI RO (pro bono) între 2005 și 2008. Nu eu am rămas fără Transparency International, ci Transparency International a rămas fără cei mai mulți membri fondatori. Însă despre acest subiect este mult de vorbit, poate într-un interviu separat.

V-ați câștigat funcția la Comisia Europeană pe pile? Cum se “prinde” o funcție acolo?

R.P.: Asemenea aserțiuni sunt absolut ridicole. Ca orice funcționar european, am trecut prin concursuri serioase, grele, transparente, pe care orice cetățean european le poate da.

 

CV Raluca Prună 

septembrie 2010 – noiembrie 2015: Comisia Europeană, funcționar, șef de unitate, consilier coordonator;

iunie – septembrie 2010: Parlamentul European – asistent parlamentar;

ianuarie 2009 – mai 2010: Comisia Europeană, funcționar;

iunie 2007 – decembrie 2008: Comisia Europeană, jurist și coordonator de program;

ianuarie 2005 – mai 2007: Consiliul Uniunii Europene, Secretariatul ­General/Serviciul Juridic, jurist lingvist;

iunie 2005 – iunie 2008: Asociația Română pentru Transparență (Transpa­rency International România) – președinte, membru al comitetului de etică;

octombrie 2000 – decembrie 2004: Delegația Comisiei Europene în România, manager al portofoliului Justiție, afaceri interne și anti-corupție.

septembrie 1999 – septembrie 2000: Asociația Română pentru Transparență (Transparency International România) – consilier juridic și membru fondator;

ianuarie 2000 – octombrie 2001: colaborări cu USAID, Banca Mondială, Centrul de Drept Constituțional European;

noiembrie 1996 – septembrie 2000: avocat, Baroul București.

Cele mai citite

Gazul rusesc spre Finlanda a fost oprit

Aprovizionarea Finlandei cu gaze naturale din Rusia a fost întreruptă astăzi, a anunţat compania energetică publică finlandeză Gasum, după ce ţara nordică a refuzat...
00:01:09

VIDEO: Biden se întâlnește cu noul președinte sud-coreean la Seul

Președintele american Joe Biden și noul său omolog sud-coreean Yoon Suk-yeol s-au întâlnit la Seul, fiind primul lor angajament diplomatic de la învestirea acestuia...

Mercedes extrem de rar din 1955, vândut cu 135 milioane de euro. A devenit cea mai scumpă mașină din lume

Un Mercedes extrem de rar a devenit cea mai scumpă mașină din lume. A fost vândut cu prețul record de 135 milioane de euro. Mercedes...
Ultima oră
Pe aceeași temă