Igor Boțan, unul dintre liderii Platformei Civice “Demnitate și Adevăr” din R. Moldova, cotată în ultimul spndaj de opinie cu 18 la sută, crede că transformarea acestei mișcări de stradă în partid este utilă pentru a substitui cele trei partide pro-europene, care s-au dovedit extrem de corupte. Boțan nu vrea să migreze spre politic și susține că partidul derivat din Platformă va fi monitorizat de liderii străzii. Reprezentantul Platformei Civice, cea care s-a ocupat de organizarea protestelor din Republica Moldova în ultimele 10 luni, spune că “Bucureștiul devine Bruxelles-ul R. Moldova” și că deși așteptările sunt foarte mari pe malul celălalt al Prutului, mesajul României a fost corect “vreți suport, rezolvați-vă problemele”.
-Republica Moldova se află de aproape două luni într-o criză de guvern care blochează țara. Credeți că se va ajunge la alegeri anticipate?
I.B.-Mă tem că nu vor fi alegeri anticipate, deși pledez pentru ele: vorba e că cele trei partide care se consideră pro-europene au guvernat șase ani de zile au transformat o poveste de succes într-o istorie horor; încă trei ani de zile cât mai poate dura mandatul lor nu se poate întâmpla nimic pozitiv și frică-mi că dacă ei mai rămân la putere cu furturi și cu scandaluri, peste trei ani partidele pro-ruse ale domnilor Igor Dodon și Renato Usatîi vor câștiga majoritatea absolută, nu majoritatea simplă care s-ar putea obține la primăvară dacă ar avea loc anticipate.
-Nu aceasta e riscul anticipatelor că le-ar putea aduce la putere pe cele două formațiuni pro-ruse, cel puțin așa arată sondajele?
I.B.-Există acest risc. Societatea din R. M. este divizată pe crirterii etno-lingvistice, de avuții și pe criterii integraționiste, pro-europenii și pro-euroasiaticii. Acesta din urmă crează un clivaj foarte adânc. O bună parte din electoratul proe-european este dezamăgit și în sondaje se manifestă ca indeciși, Dodon și Usatîi ar putea să obțină o majoritate simplă, deocamdată, dar rămânerea la putere a celor trei partide pro-europene nu e o soluție: ei au furat miliardul, doi dintre ei cu participarea celui de-al treilea, care a fost arhitectul împărțiri funcțiilor pe criterii politice.
-Când vorbiți de cel de-al treilea vă gândiți la liberalii lui Mihai Ghimpu, în vreme ce principalii doi vinovați ar fi Partidul Democrat condus de Marian Lupu și de Vlad Plahotniuc și Partidul Liberal Democrat al fostului premier Vlad Filat, aflat azi în închisoare
I.B.-Da. Văzând rapoartele instituțiilor de reglemenatare date Parlamentului am văzut că toți conducătorii acestor instituții au cunoscut procesul dispariției miliardului.
-E vorba despre Curtea de Conturi și Centrul Național Anticorupție de la Chișinău.
I.B.-Da, la care putem să mai adăugăm și Banca Națională. I-am întrebat de ce nu au oprit furtul, iar ei au răspuns că au scris scrisori liderilor politici, fiindcă acești șefi de instituții au fost puși acolo chiar de acești lideri, e vorba despre un stat capturat.
-Între timp au fost făcute unele arestări și chiar un fost premier se află la închisoare
I.B.-Da, în Vlad Filat s-au investit cele mai multe resurse de încredere, de către noi din societatea civilă, dar și de către partenerii din afară. E foarte bine că se află după gratii, numai că noi nu asistăm la un proces serios și la niște reglări de conturi între politicieni-afaceriști care au fost parteneri politici 5 ani de zile. Sub presiunea străzii care cere miliardul înapoi, unul dintre acești parteneri spune: iată Filat la furat pe tot.
-Vă referiți la o reglare de conturi între grupările Filat și Plahotniuc?
I.B.-Sigur. Ei sunt principalii actori: se spune că noi avem un sistem oligarhic specific cu doi oligarhi și jumătate.
-Mihai Ghimpu e jumătatea?
I.B.-Da și el e băgat, fiindcă dl. Ghimpu trebuie să explice o mulțime de lucruri. Primăria din Chișinău este controlată de partidul lui din 2007, iar consilierii comuniști, care s-au înfruptat de acolo au devenit consilieri liberali, la fel de prosperi. Deci un om care invocă lupta cu comunismul de mai bine de 26 de ani se asociază tocmai cu oamenii lui Voronin. Chișinăul reprezintă 60% din economia R. Molodva.
-Totuși Dorin Chirtoacă, primarul Chișinăului a fost reales recent, în ciuda combinațiilor politice făcute de el sau de liderii partidului său.
I.B.-Sigură că da, fiindcă ei s-au prezentat ca fiind răul cel mai mic, chiar așa a și spus Chirtoacă, arătând că altfel Chișinăul cade în mâinile pro-rușilor.
-Se spune că omul-orchestră al R. Molodva, cel mai puternic financiar și mai bine ancorat politic este Vlad Plahotniuc. Câr de mult poate controla el ecuația puterii?
I.B.-Există și multă mitologie în jurul lui Plahotniuc, dar el este cu adevărat atot-puternic. Vlad Filat a fost încarcerat pe baza unui denunț făcut de Ilan Shor, care spune că i-a oferit lui Filat o mită echivalentă cu 250 de milioane de dolari pentru a obține permisiunea acestuia pe vremea când era premier de a deschide niște benzinării în zona frontalieră în regim duty-free. Vă imaginați câtă benzină trebuia să vândă pentru a putea să-și recupereze acești bani? Shor scrie că Plahotniuc, care nu avea nicio funcție publică, i-a invitat la el în cabinet pe Filat, pe Shor și pe Iurie Leancă, devenit între timp premier pentru a le spune ce să facă. Toată investigația se bazează pe acest autodenunț făcut de Shor. Nimeni nu se întreabă de unde a luat Shor 250 de milioane de dolari din dulap? Sau au fost bani luați din bănci, mai exact credite neperformante? În cazul acesta de ce nu cad mai multe capete? Apoi cine era Plahotniuc pentru a chema la el premierul și liderul celui mai important partid pentru a le spune cum să procedeze cu sistemul bancar? Din aceste întâmplări rezultă cât de mult controlează Plahotniuc ce se întâmplă în R. Moldova.
-Care sunt pârghiile lui Plahotniuc pentru a controla politicul?
I.B.-Mituire și șantaj și controlul instituțiilor de drept și reglementare, care cu acordul lui Filat și Ghimpu a avut loc, iar Plahotniuc și-a luat prin Partidul Democrat, procuratura anticorupție, o parte importantă din sistemul judecătoresc, care a ajutat la operațiuni de spălare de bani, banca națională. Acum Pahotniuc, care are o platformă media importantă, vrea să-l facă pe Filat singurul vinovat al furtului miliardului, țapul ispășitor.
-Ce se va întâmpla cu cele trei partide pro-europene părtașe la acest furt național, care acum au împreună potrivit sondajelor abia 13%?
I.B.-Viitorul lor e sumbru, poate s-ar putea ridica peste pragul constituțional, dar greu. Marea problemă este cine le va lua locul, nu cumva cei care pretind că pot să-I substiuie pe vechii politicieni “pro-europeni” ar putea fi de aceeași calitate foarte proastă, iar într-un an alunecă și ei? Cei vechi erau buni, erau de-ai noștri, noi i-am tratat bine, i-am ajutat.
-De aici a venit ideea transformării Platformei Civice, “Demnitate și Adevăr” în partid? În sondaje această mișcare are 18 la sută, dar în general transformarea în partid ar putea provoca unele probleme. V-ați gândit care ar putea fi?
I.B.-Ar putea fi foarte mari probleme. Avem exemple: ce s-a întâmplat cu Usatîi care în februarie vine de la Moscova cu mâinile în buzunar, iar în luna noiembrie este scos din cursă, de frică să nu acumuleze un scor prea mare: un om căruia nu i s-a permis să-și înregistreze partidul. Totul e posibil
-Vă sperie gândul că Platforma Civică poate fi eliminată după modelul folosit de Usatîi?
I.B.-Da, pentru că judecând după elementele războiului internațional care se duce împotriva Platformei, aceasta este o țintă predilectă, mai ales pentru Plahotniuc. Eu nu particip la formarea partidului și de fapt doar o treime din cei 15 membri ai Platformei Civice vor participa la proiectul partid: noi suntem un grup informal de 15 persoane care am înființat Platforma Civică pentru “Demnitate și Adevăr”. Scopul nostru inițial a fost să-i facem pe locuitorii R. Moldova să se transforme în cetățeni, fiindcă acest miliard furat se află pe umerii noștri și noi trebuie să-i plătim. Oamenii din stradă au cerut transformarea în Partid. Eu sunt organizator al protestelor și știu ce-și doresc oamenii.
-Platforma civică va susține partidul?
I.B.-Cred că va fi o greșală. Partidul va trebui să fie construit pe transparență și pe criterii de intergitate și profesionalism, dar mai ales cu serioase criterii de finanțare. Altfel efortul cetățenilor e în zadar. Apoi după ruperea partidului de mișcare trebuie reconstruită Platforma, pentru a monitoriza felul în care lucrează noul partid și dacă pune în practică obiectivele de apropiere de UE, de independență a justiției. Nu în ultimul rând Platforma Civică trebuie să-și păstreze latura protestatară, fiindcă exigențele față de foștii noștri colegi trebuie să fie chiar mai mari. Nu trebuie să mai facem cum am făcut aceștia care au fost la putere, pe care nu i-am criticat doar fiindcă erau promotroi ai UE.
-Oamenii încă sunt în stradă încă, dar ceva mai puțini. Mai puteți face presiune pentru ca această criză guvernamentală să se termine?
I.B.-De câte ori facem mobilizări oamenii ies în stradă în număr foarte mare. Două treimi dintre moldoveni vor alegeri anticipate, pentru că această guvernare a pierdut încrederea cetățenilor. Presiunea străzii nu-i împiedică să facă un nou guvern, dar ei nu pot pentru că au intrat într-un proces de reglări de conturi. Am văzut că în România după nenorocirea de la Colectiv, după mai puțin de o săptămână de proteste, guvernul a căzut. Noi protestăm de 10 luni. ÎN R. Moldova politica este business și nimeni nu vresă plece din business. Ei știu că dacă pleacă riscă să piardă nu doar banii, ci și libertatea.
-Din ultimul barometru de opinie rezultă că Putin este încă foarte simpatizat în R. Moldova. De ce credeți că se bucură încă de atâta popularitate?
I.B.-Putin a scăzut de la 80% la 65%. Este un fenomen pozitiv. Nu trebuie să trecem cu vederea calitatea propagandei rusești care este foarte răspândită la televiziunile noastre.
-Aveți senzația că România, dar și UE au început să se “retragă” din R. Moldova?
I.B.-Senzația mea este că Bucureștiul devine Bruxelles-ul R. Moldova. România trebuie să devină centrul de comunicare al europenilor cu R. Moldova, mai ales acum când R. Moldova este pe butuci. Acum există solicitarea ca România să fie mai implicată, și de la Chișinău și din partea altor capitale europene.
-Dar nu este.
I.B.-Nu este, dar mesajele sunt clare: dacă vreți suport, rezolvați-vă problemele. Așteptările sunt însă legate de o implicare mai puternică
