Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a propus auditarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) in scopul credibilizarii activitatii acestei institutii. Expertii in politici publice sustin ca un asemenea demers ar putea constitui un punct de plecare in reformarea tuturor institutiilor, mai ales in conditiile schimbarii conducerilor acestora. Ei atrag atentia asupra faptului ca, desi auditul ar arata "ceea ce merge si ceea ce nu merge" intr-o institutie, sefii entitatilor publice se tem groaznic de aceasta evaluare, in urma careia si-ar putea pierde functiile. "Degeaba se sperie toti. Auditul arata ce merge si ce nu merge intr-o institutie", nu este o metoda de a da lumea afara, spune Laura stefan, expert anticoruptie.
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania propune, pe langa auditarea Consiliului Superior al Magistraturii, "respectarea legislatiei existente sub aspectul duratei si numarului de mandate ale membrilor acestuia", precum si anuntarea datei urmatoarelor alegeri pentru membrii Consiliului. Aceste masuri pot corecta, in opinia judecatorilor, deficientele constatate in ultimul raport pe justitie al Comisiei Europene. UNJR a adus aceste observatii dupa ce CSM a cerut societatii civile sa faca recomandari pentru solutionarea criticilor din raportul Comisiei Europene. Surse bine informate ne-au spus ca este prematur ca CSM sa discute pe aceasta tema si ca astfel de decizii sunt luate numai in plenul Consiliului, care se reuneste abia la inceputul lunii septembrie. Laura stefan, expert anticoruptie, nu crede ca CSM va recurge la audit, desi acesta "nu este o metoda de a da lumea afara". Expertul anticoruptie spune ca, in general, institutiile fug de audit: "Degeaba se sperie toti. Auditul arata ce merge si ce nu merge intr-o institutie".
Schimbarea conducatorilor guvernelor, ministerelor, primariilor si a altor entitati publice a constituit in Romania prilejul unor rafuieli politice, in care fostii sefi ai respectivelor institutii au fost pusi la zid de catre succesorii lor, imputandu-li-se nereguli manageriale, nerealizari de obiective, relatii clientelare cu firme din mediul privat, atribuiri oneroase de contracte sau organigrame defecte. Toate "bilele negre" au fost cuprinse, in discursurile nou-venitilor la conducerea institutiilor, sub umbrela generala a "grelei mosteniri", o sintagma devenita laitmotivul reprosurilor de tot felul adresate adversarilor politici. "Greaua mostenire" invocata nu a fost insa probata temeinic, prin audit de management, financiar sau de personal, realizat de entitati independente, ci argumentata cu decupaje din ziare. Auditul ar fi servit, de-a lungul timpului, multor noi sefi de institutii, care ar fi aflat care sunt problemele pe care le preiau. In fapt, auditul reprezinta procesul prin care persoane independente si competente in anumite domenii evalueaza o serie de probe pentru a-si forma o opinie asupra gradului de corespondenta intre lucrurile observate si anumite criterii de performanta.
Efectuarea unui audit este ideala in momentul in care se doreste reformarea unei institutii, mai ales atunci cand la conducerea respectivei institutii vine o noua persoana, considera Adrian Moraru, director de programe al Institutului pentru Politici Publice (IPP): "Orice om serios care se apuca de o treaba serioasa isi face un audit la inceput, mai ales cand vine din afara institutiei". In opinia expertului de la IPP, auditul este necesar, insa nu indispensabil, unei noi conduceri, nu numai pentru ca ii poate arata starea de fapt a lucrurilor, ci si pentru ca este o acoperire "in fata celor care ar vrea sa-i dea in cap".
Directorul IPP subliniaza importanta realizarii auditului de catre o organizatie independenta, lucru care da o mai mare credibilitate evaluarii. In plus, sustine directorul IPP, "si in mediul privat, si in cel public, orice faci, vine nevoia sa evaluezi". La randul sau, Laura stefan argumenteaza ca auditul propune si solutiile pentru a indrepta lucrurile care nu merg bine, insa numai conducerea institutiei respective, in masura in care isi insuseste recomandarile evaluarii, poate corecta deficientele. Adrian Moraru crede insa ca, in general, in Romania "institutiile publice se tem de orice evaluare", pentru ca aceasta este echivalenta cu pregatirea "debarcarii" unor persoane din vechea structura organizationala.
Performanta
In Romania doar Ministerul Justitiei condus de Monica Macovei a realizat, in 2005, un audit independent al Strategiei Nationale Anticoruptie 2001-2004, conform recomandarilor Uniunii Europene, in scopul imbunatatirii acestei strategii si a planului ei de aplicare. Au fost auditate atat legislatia anticoruptie, cat si institutiile din domeniu si politicile lor. Pe baza rezultatelor analizei, care a descoperit probleme grave in functionarea unor institutii si numeroase lacune legislative, lupta anticoruptie s-a intensificat. Alte analize au fost realizate in cazul contractelor EADS si Bechtel, care au putut fi renegociate de ministerele implicate (Administratie si Interne, respectiv Transporturi).
