Trei Hotărâri ale Guvernului României au fost anulate marţi, 28 septembrie, de către Curtea de Apel Cluj.
Două dintre acestea vizează prelungirea stării de alertă, iar a treia reglementează folosirea certificatului verde pentru unele activităţi. Soluţia Curţii de Apel Cluj nu este însă definitivă, iar procesul va fi definitivat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acţiunea a fost formulată de două persoane fizice care solicitau anularea a trei Hotărâri ale Guvernului României, pârâți fiind Guvernul României şi Direcţia Generală Juridică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
„Respinge excepţia tardivităţii modificării de acţiune. Respinge excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată şi excepţia lipsei de interes a reclamanţilor în formularea acţiunii. Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii K M K şi M G împotriva pârâţilor G R şi M A I. Anulează în întregime HG 826/5 august 2021, H G 932/9 septembrie 2021 şi HG 990/17 septembrie 2021. Respinge capătul privind acordarea de daune morale. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare”, este hotărârea pronunţată, marţi, de un complet al Curții de Apel Cluj.
Astfel, HG nr. 826 din 5 august 2021 și HG nr. 932 din 9 septembrie prelungeau starea de alertă pe teritoriul României, începând cu data de 11 august 2021, respectiv cu data de 10 septembrie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acestora pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Ultima HG reglementa certificatul verde
Ultimul act reglementează folosirea în unele zone şi la unele activităţi a aşa-numitului certificat verde COVID care atestă că o persoană este vaccinată anti-COVID, că aceasta a trecut prin boală în ultimele şase luni sau că poate prezenta un test negativ pentru infecţia cu SARS-CoV-2, test efectuat în ultimele 48 de ore dacă este de tip antigen sau în ultimele 72 de ore dacă este de tip Real Time PCR.
Guvernul României legiferase recent introducerea Certificatului verde prin care impunea obligativitatea acestuia pentru participarea la anumite evenimente în localitățile cu rată peste 3 la mie. Mai mulți specialiști în drept au contestat măsura considerând că restrângerea drepturilor poate fi realizată, conform Constituției, doar prin lege.
Șeful CNCD, Asztalos Csaba, a spus pentru HotNews.ro, că o astfel de măsură nu poate fi introdusă printr-o Hotărâre de Guvern.
„Orice condiționare sau limitare a exercițiului drepturilor sau libertăților fundamentale trebuie să îndeplinească cerintele articolului 53 din Constituție, alineatele 1 si 2, respectiv a standardelor stabilite de CEDO. Prima condiție pentru a fi constituțională este ca această limitare/condiționare să fie adoptată prin lege. În acest moment, în analiza mea, nu există un cadru legal, respectiv o lege adoptata de parlament, care să stabilească aceste condiționări sau limitări. Ele nu pot fi adoptate prin Hotărâre de Guvern care este act administrativ al admistrației centrale și nici prin ordin de ministru. Legea 55 din 2020 nu reglementează aceste restricții în mod expres și nu poate constitui temei legal pentru adoptarea acestor restrictii sau condiționalități. Chiar și adoptarea ordonanței de urgență ar putea să ridice semne de neconstituționalitate”, transmitea atunci Asztalos Csaba.
De altfel, legea 55/2020 care permite Guvernului României să reglementeze măsurile pentru combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, în starea de alertă, fără să mai fie nevoie de încuviințarea Parlamentului a fost contestată la CCR.
Avocatul bucureștean Silvia Uscov ceruse, alături de alți specialiști în drept, printre care și fostul europarlamentar Adrian Severin, desființarea în integralitate a acestei legi:
„ Starea de alertă nu-i altceva decât stare de urgență, căreia i se dă cu viclenie alt nume… Virusul biologic nu poate fi combătut virusând legea fundamentală, ucigând contractul cetățenilor… Haosul constituțional afectează ordinea de drept. Deschide poarta autoritarismului și a terorii de stat.”
CCR a decis că legea care ia din atribuții Parlamentului este constituțională
Fără să convingă, CCR a decis că legea este constituțională, reținând sec în motivare că „legea a fost adoptată în contextul, intern și internațional, în care interesul public general reclama adoptarea unor măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea situației existente.”
Cu alte cuvinte, CCR a decis că dreptul la sănătate este mai important ca alte drepturi și libertăți, permițând prin această decizie apariția unor situații juridice și mai grave.
Și iată că temerile de la adoptarea acestei legi s-au adeverit de curând prin discriminarea pe care Guvernul României o face odată cu legiferarea certificatului verde Covid.
