Am venit din Europa! Am dat o fuga sa vad si eu cum e sa-i fluturi politistului de frontiera buletinul pe sub nas si sa treci mai departe. Trebuie sa recunosc ca senzatia e foarte placuta, mai ales dupa ce 17 ani ne-am umilit pe la cozi infernale adaugand, pentru a trece mai repede, cate o bancnota europeana paginilor din pasaport.
Nici vamesii unguri, renumiti pentru raceala lor in relatiile cu turistii din Romania nu mai sunt atat de fiorosi. Trecerea frontierei a devenit o formalitate. Am baut o cafea in Hajduszoboszlo, o statiune balneara din Ungaria, apoi m-am intors linistit, ca si cum as fi trecut in satul vecin sau in alt cartier al unui mare oras.
Aparent, intre Romania si Europa nu mai exista granite. Aveam sa ma conving, insa, de falsitatea acestei afirmatii in momentul in care am ajuns in Baile Felix – o statiune balneara din Romania. Granita dintre tara noastra si UE este inca bine marcata, chiar daca vigilenta autoritatilor nu se manifesta ca in urma cu doar cateva zile.
Ospatarita amabila si zambitoare, imbracata intr-o uniforma impecabila din Hajduszoboszlo, o regasim in Felix in persoana unei pustoaice imbracate vulgar si deranjata de faptul ca trebuie sa-si intrerupa conversatia cu baiatul de la bar si sa se deranjeze pentru doar trei cafele. Toaleta barului din Ungaria nu are marcata trecerea consumatorilor cu ver-suri scrise pe pereti. In schimb, se stie ca romanul s-a nascut poet si isi mazgaleste opera pe unde apuca.
Mai mult, apa calda este inca un vis frumos in toaletele localurilor din Felix, chiar daca statiunea sta pe cele mai mari izvoare termale din Romania. Ca sa nu mai vorbim de curatenia de pe marginea drumului sau de sticlele si mucurile de tigara care “inoata” in bazinele cu apa termala, alaturi de turisti.
Ungurii, mai “saraci”, nu au asa ceva, nici nu-si permit sa fumeze sau sa arunce sticlele goale in bazinele unde se scalda. Un asemenea comportament i-ar costa foarte scump.
Spun unii ca civilizatia s-a instaurat in Europa cu forta. Ca nici nemtii sau francezii nu ar fi mai ordonati, dar se tem de amenzile usturatoare pe care ar fi obligati sa le plateasca. Dar in Romania nici amenzile nu are cine sa le aplice, pentru ca si reprezentantii autoritatilor statului sunt tot romani.
Altfel cum am putea explica gestul politistului care arunca nonsalant pachetul gol de tigari pe geamul masinii cu girofaruri? Sau cum am putea explica mormanul de gunoaie adunat chiar in fata Politiei din Baile Felix, sub privirea impasibila a oamenilor legii?
Politistii din Romania nu sunt, la randul lor, educati sa respecte valorile europene. Si de aici incepe imposibilitatea educarii populatiei prin forta coercitiva a statului. Prin anii '80 ne uitam cu jind la ungurii care incepeau sa umble liberi prin Europa. Au trecut peste 20 de ani de atunci.
Vecinii nostri au invatat in tot acest timp ce inseamna sa fi european. Ca nu ajunge sa pleci cu buletinul peste granita ca sa te poti numi deja cetatean civilizat al batranului continent. Ca trebuie sa te respecti pe tine insuti ca sa nu fi considerat membru de mana a doua a Europei.
Deocamdata avem mult de invatat, abia am deschis ochii. Romania se imparte in doua. Cetatenii care merita sa fie europeni si cei care inca mai au mult de invatat pana sa inteleaga valorile civilizatiei.
Pentru primii integrarea reprezinta o mare sansa. Pentru cei din a doua categorie un proces civilizator. Cat va dura el? Ramane de vazut…
