Un vestit poet, publicist şi ziarist, om de cultură recunoscut ca atare, absolvent al filologiei clujene, Nicolae Sârbu, ne-a dat şi o carte generoasă prin conţinut, intitulată atât de fericit “De o sută de ori Banat”.
Este o culegere de reportaje, eseuri, comentarii, amintiri, autorul abordând cele mai diverse, şi, deseori, spinoase teme legate de realităţile din această provincie românească binecuvântată de Dumnezeu prin pământul fertil şi, mai ales, prin hărnicia şi spiritul gospodăresc al oamenilor, mari iubitori de culură şi chiar creatori ai ei. El a găsit aici ţărani autori de cărţi.
Iar ca să ne dăm seama de ceea ce este Banatul şi ce oameni a avut şi are, recurgem printr-o succintă sinteză, la textul de deschidere a volumului, text intitulat atât de elocvent “Nada Banatului” şi “sub intitulat “Predoslovie către cetitoriu”.
Un dicţionar de personalităţi
Ei bine, autorul şi câţiva prieteni, în drum spre Baziaş, la un festin poetic, rememorează din satele prin care trece, personalităţile ridicate din ele, dându-ne un fel de dicţionar al acestora…
Prima localitate, după Reşiţa, este Lupacul. Un sat de croaţi de religie catolică, unii dintre ei cu cetăţenie dublă, română şi croată. Apoi trec pe lângă satul Gârlişte, unde s-a născut în 18 octombrie 1801 Damaschin Bojincă, autor de cărţi, ministrul justiţiei în timpul lui Cuza. Apoi traversează Ticvanul Mare, unde s-a născut, la 1903, scriitorul Virgil Birou, iar la câţiva kilometrii urmează Ticvanul Mic, unde trăieşte poetul Gheorghe Azap, născut în 1939. Iar la Jitin, sat aparţinător, s-a născut la 1901, sculptorul Romul Ladea, cel care, între alte opere, ne-a lăsat, la Cluj-Napoca, monumentul dedicat “Şcolii Ardelene”, sugerând un profund omagiu, cioplit în piatră, pentru a birui anii şi secolele, omagiu adus corifeilor ardeleni.
În continuare, scriitorul trece prin satul Grădinari, unde Petru Oalde a fost dascăl şi director de şcoală, fiind şi autorul unui studiu intitulat “Lupta pentru limba românească în Banat”. Aflăm însă şi faptul că satul fusese, în trecutul mai îndepărtat, vestit prin corul şi biblioteca lui…. Urmează Vărădia, unde s-a născut filologul Paul Iorgovici, la 28 aprilie 1764, filolog mort la Vârşeţ, un om de formaţie enciclopedică, între altele scriind şi “Observaţii de limba românească”, autor căruia fostul nostru coleg de la R.L., Ioan Medoia, i-a închinat o monografie apreciată de oamenii de litere…
Ca apoi, ajunşi la Greoni, autorul adaugă că tot pe Valea Caraşului, anume în Comorâşte, s-a născut poetul şi profesorul Paul Miclău, ca şi poetul şi prozatorul Romul Fabian, născut şi el la Vărădia, ca apoi să ne amintescă că la Greoni s-a născut, în 1901, istoriograful, traducătrorul, poetul şi gazetarul Ioan Stoia-Udrea, adică – cum spune autorul – Uica Niţă, boemul care povestea frumos…
