1 C
București
vineri, 6 decembrie 2024
AcasăSpecialÎn caz de cutremur puternic, trei sferturi dintre români ar fi afectați....

În caz de cutremur puternic, trei sferturi dintre români ar fi afectați. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență recunoaște lipsa echipamentelor de intervenție. Arafat: Impactul în Bucureşti o să fie rău

Trei sferturi dintre locuitorii țării ar fi afectați, în cazul în care ar avea loc un cutremur puternic, întrucât infrastructora este „critică”, în multe zone, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare sunt slabe sau absente, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), citat de Mediafax.

„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate”, se precizează în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Potrivit specialiștilor din cadrul structurilor de intervenție, în țara noastră există un risc de cutremur, astfel că, în cazul unui seism cu magnitudine mare, ar putea fi atectați trei sferturi dintre locuitorii țării.

„Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică”, se precizează în proiectul Strategiei.

Totodată, și serviciul de urgență prezintă vulnerabilități în caz de cutremur. Un exemplu ar fi lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore. Totodată, 32 de clădiri în care pompierii își desfășparăactivitatea au risc seismic ridicat.

„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, se precizează în capitolul care abordează vulnerabilităţile.

La începutul acestui ani, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, declara că „se are în vedere achiziţia de tehnică pentru căutare şi salvare urbană şi dotarea specifică pentru intervenţiile la cutremure”. De atlfel, prin proiectul Strategiei de consolidare a IGSU se propune atragerea de fonduri pentru astfel de investiţii.

Potrivit acestuia, dacă un cutremur major ar avea loc, impactul în Capitală r fi dezastruos, a spus Raed Arafat, în luna august: „Din punctul nostru de vedere impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde şi se ştie şi din cazua asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri / cluburi care funcţionau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a precizat Raed Arafat.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în Bucureşti sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic şi alte 75 care figurează ca fiind consolidate. Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, se mai arată în statistica Primăriei.

Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.

Un cutremur cu magnitudinea 5,3 s-a produs la ora 2 şi 11 minute în România, în zona Vrancea. Directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, a precizat, la Radio România Actualităţi, că seismele din Vrancea cu magnitudine mai mare de 5 pot genera replici, dar slabe şi puţine ca număr.

 

 

 

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă