Ministrul francez al Muncii, Michel Sapin, a confirmat că cifra simbolică de 3 milioane de şomeri va fi depăşită în Franţa şi a recunoscut că cifrele sunt „foarte proaste”. Noul prag psihologic, atins ultima oară în urmă cu 13 ani, arată că Hexagonul are o problemă a şomajului în masă, că nici un guvern nu a reuşit să o rezolve.
Cu astfel de cifre, Franţa are concret o problemă de şomaj structural, incapabil să scadă de peste trei decenii, chiar în perioada de avânt economic, sub bara de 8% în rândul populaţiei active. Cauzele sunt multiple, remediile – relativ ineficiente pentru a inversa tendinţa pe o perioadă lungă. Preşedintele François Hollande promitea la televiziune că va „inversa curba şomajului într-un an”, numai că acest angajament prezidenţial riscă să se transforme într-o declaraţie pioasă, arată analiştii francezi. Cu tot alaiul de deziluzii. Sapin se apără declarând: „Ce ar fi un guvern care nu ar afişa un astfel de obiectiv?”.
El consideră „ambiţios”, dar „posibil de atins” obiectivul coborârii sub bara de 3 milioane de şomeri într-un an, datorită „politicii economice, sociale şi europene a guvernului”. „O dată cu relansarea procesului european, sunt convins că va exista un haos în alt sens – asigură ministrul – pentru că pieţele au înţeles că angajamentul nostru merge în direcţia bună”. Dar acea oră bună se face aşteptată. Compresorul şomajului în masă şi-a reluat marşul forţat şi nimic nu arată, cel puţin pe termen scurt, că se poate opri.
Numărul şomerilor „de lungă durată” (fără loc de muncă de peste un an) a depăşit 1,7 milioane, adică patru şomeri din zece. Situaţia devine disperată pentru cei 470.000 de şomeri „de durată foarte lungă” (înscrişi de peste trei ani).
În aşteptarea creşterii, piaţa muncii rămâne depresivă şi Unedic estimează că numărul celor care solicită un loc de muncă va progresa cu 170.000 până la finele lui 2013.
Tinerii, în vizor
Trecerea acestui prag simbolic în Franţa fusese anunţată la începutul lunii. Pragul a mai fost depăşit în trecut de două ori – în 1993 şi în 1996. De acum, una din problemele care se pun priveşte proporţia în care va creşte şomajul. Iar pentru moment tendinţa nu pare să ia alt curs. Până în 2013, institutul COE-Rexecode prevede că rata şomajului va atinge 10% în rândul populaţiei active în 2012 şi 10,5% în anul 2013. Sapin aruncă responsabilitatea situaţiei asupra lui Nicolas Sarkozy. Cele 3 milioane de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă reprezintă „rezultatul unei politici” şi „unul dintre motivele pentru care francezii au dorit schimbarea preşedintelui Republicii”. Sapin a asigurat că alocaţiile pentru şomaj nu vor face obiectul restricţiilor „nici în acest an, nici în anul viitor şi nici în anii următori”, în timp ce 2.000 de posturi suplimentare atribuite polului muncii în 2012 vor fi retrimise în contul anului viitor. Ministrul a mai anunţat că noul dispozitiv al locurilor de muncă de viitor va intra în vigoare de la 1 noiembrie anul acesta, în loc de 1 ianuarie 2013, iar proiectul de lege asupra contractelor de generare va fi examinat de consiliul de miniştri în decembrie. La începutul anului viitor vor fi aplicate cele două principale unelte ale proiectului „Locuri de muncă pentru tineri”. Proiectul de lege care ar genera locuri de muncă în viitor pentru tineri necalificaţi sau puţin calificaţi a fost votat în Senat de majoritatea de stânga.
Raportul S&P nu prevede o revenire a creşterii economice în 2013 iar schimburile între ţările europene sunt „anemice” datorită scăderii consumului în ţările periferice ale zonei euro.
