Publicaţia “Frankfurter Allgemeine Zeitung” apreciază că, după ridicarea restricţiilor pe piaţa europeană a muncii pentru români şi bulgari, numărul imigranţilor va creşte, însă acest lucru este bun pentru industria europeană, pentru că forţa de muncă calificată va fi mai mare.
Citeşte şi: Cum vor schimba românii piaţa muncii în UE
Jurnalistul Karl Peter Schwarz arată că “libertatea de circulaţie a muncitorilor este un câştig al libertăţii, care le-a fost negat, până în prezent, românilor şi bulgarilor. Cine este pentru o societate deschisă şi o economie de piaţă liberă poate fi fericit că acest drept este acum garantat”.
“Românii si bulgarii, care au fost de-a lungul deceniilor subiectul unor asupriri politice şi economice, apreciaza în mod deosebit aceste beneficii. Dacă mai trebuie arătat paşaportul la frontierele interne sau nu, dacă se plateste cu Lei, Lev sau EURO este un fapt simbolic, deşi nu fără importanţă. Cu toate acestea, dreptul de a lucra oriunde în UE este fundamental. Mulţi vor face uz de acest drept pentru că au renunţat la speranţa ca ar putea exista o schimbare în mai bine în ţările lor, care sunt conduse de regimuri corupte”, notează publicaţia germană “Frankfurter Allgemeine Zeitung”.
Citeşte şi: Cameron vrea să impună UE limitarea accesului muncitorilor români în Marea Britanie
Totuşi, remarcă Schwarz, pentru că şi pentru imigranţi este greu să-şi construiască o nouă viaţă şi să depăşească barierele lingvistice şi culturale din ţările unde vor munci, nu va exista o migraţie semnificativă în rândul muncitorilor necalificaţi, aşa cum a speculat, în ultimele luni, presa britanică.
Jurnalistul german notează şi că ţările membre care vor să reducă beneficiile sociale pentru imigranţi nu sunt împiedicate de Uniunea Europeană, care urmăreşte numai ca aceste state să nu discrimineze nici un cetăţean UE.
Citeşte şi: Politician german: 46% din românii şi bulgarii ajunşi în Germania nu au pregătire profesională
“Criza monedei euro a demonstrat cât de ridicate sunt consturile, dacă proiectele politice ambiţioase sunt făcute fără a ţine seama de discrepanţele economice şi sociale dintre statele membre. Acordarea cele patru libertăţi fundamentale nu creeaza costuri comparabile. Percepţia acestora este o condiţie prealabilă pentru o dezvoltare economică bună”, concluzionează Karl-Peter Schwarz.
De la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, mai multe state europene au cerut restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari. Până la 1 ianuarie 2014, nouă ţări europene au menţinut aceste restricţii: Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania (numai pentru români) Franţa, Malta şi Marea Britanie.
