În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una “critică ”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se arată în proiectul de consolidare a IGSU.
Citeşte şi: INTERVIU. Gheorghe Mărmureanu: În România, următorul cutremur major va fi unul de adâncime
“România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate” – aşa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), transmite Mediafax.
Specialiştii din cadrul structurilor de intervenţie susţin că, în România, riscul de cutremur există, ţinând cont de activitatea seismică din zona Vrancea. În document se arată că, în situaţia unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii României pot fi afectaţi. “Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică”, se notează în proiectul Strategiei.
Potrivit unei analize făcute la nivelul IGSU, salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur şi este nevoie de investiţii în instruire, dar mai ales de achiziţia de echipamente necesare salvării. În document se notează, la capitolul vulnerabilităţi, că în cadrul IGSU a fost identificată “lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore (ex.cutremur)”.
Citeşte şi: Cât sunt de pregătite serviciile medicale de urgenţă din România pentru situaţii de criză
“Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, este un alt aspect trecut la capitolul vulnerabilităţi. Tot la probleme de logistică sunt trecute şi 32 de clădiri în care îşi desfăşoară activitatea pompierii şi care au risc seismic ridicat.
Educaţia populaţiei, deficitară
Specialiştii IGSU susţin că este nevoie şi de intensificarea activităţilor de prevenire prin educarea populaţiei. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, declara la începutul acestui an că “se are în vedere achiziţia de tehnică pentru căutare şi salvare urbană şi dotarea specifică pentru intervenţiile la cutremure”. De atlfel, prin proiectul Strategiei de consolidare a IGSU se propune atragerea de fonduri pentru astfel de investiţii.
Impact devastator asupra Bucureştiului
Dacă mâine s-ar produce un cutremur major, un impact dezastruos ar avea loc în Capitală, a susţinut Raed Arafat la începutul lunii august, prezent la un post de televiziune într-o dezbatere pe această temă. “Din punctul nostru de vedere impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde şi se ştie şi din cazua asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri/cluburi care funcţionau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a precizat Raed Arafat.
Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în Bucureşti sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic şi alte 75 care figurează ca fiind consolidate. Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, se mai arată în statistica Primăriei.
Consultă AICI Lista actualizată a clădirilor cu risc seismic din Bucureşti
Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.
Vrancea, zonă seismă periculoasă pentru cutremurele de adâncime
Litosfera planetei este strabatuta de aproximativ 51.500 de kilometri de zone de subductie, iar miscarea acestora duce la deplasari medii de 5 centimetri. Totusi, in locurile in care marginile a doua placi se lipesc si au loc cutremure, deplasarile sunt de pana la 20 de metri si asta pe distante de sute de kilometri. Zona Vrancea este considerata de specialisti drept un stadiu final al unei foste zone de subductie. Toate seismele vrancene majore au acelasi tip de plan de falie, orientat NE-SV. In plus, s-a constatat tendintele de grupare a seismelor vrancene minore catre anumite adancimi “preferate”, care ar fi de circa 80 km, circa 95-100 km, circa 125 km, circa 133-136 km, si apoi 150s/-5 km. Acest tip de adancimi corespund cu zonele de falii vechi formate in partea “scufundata” din vechea placa subdusa formata in zona Carpatilor Orientali, cu milioane de ani in urma.
Cele mai puternice cutremure din zona Vrancea, care au determinat si numeroase pierderi de vieti omenesti, s-au inregistrat la 26 noiembrie 1802, 10 noiembrie 1940 (a avut adancimea focarului de 122 km si magnitudinea de 7,4 pe scara Richter) si 4 martie 1977 (adancimea focarului fiind de 93 km si magnitudinea de 7,2 pe scara Richter).
Potrivit unor cercetatori, se pare ca zonele de subductie responsabile de producerea celor mai puternice cutremure sunt acelea care contin aceste bazine cu sedimente. Recent, seismologul Mark Brandon facea chiar o comparatie foarte plastica: “”Fenomenul este similar cu ce i se intampla unui borcan de maioneza tinut in frigider. Daca mancati maioneza zilnic, borcanul se deschide usor. Dar daca ramane mult timp nedeschis, capacul se va lipi de borcan, fiind necesara lovirea acestuia de masa. In cazul pamantului, cutremurele distrug adeziunea din zona de subductie”.
Expertii pot calcula distanta dintre orice punct de pe suprafata pamantului si epicentrul cutremurului, mai exact punctul unde vibratiile isi au originea, prin intermediul seismografului. Pe baza acestor informatii, ei pur si simplu noteaza cat timp a trecut intre aparitia celor doua unde iar dupa aceea verifica un tabel care le arata distanta pe care undele au parcurs-o, bazandu-se pe intarzierea undelor. Adunandu-se aceste informatii din trei sau mai multe puncte, se poate localiza epicentrul, prin procesul numit trilateratie.
500.000 de seisme, anual
Seismologii inregistreaza anual in jur de cinci sute de mii de cutremure,adica un cutremur pe minut. Majoritatea acestor vibratii raman neobservate, fiind detectate doar de specialisti. Socurile seismice se produc ca urmare a unor procese de fracturare si frecare intre compartimentele scoartei terestre, in aceasta situatie fiind eliberata o cantitate mare de energie, care se masoara in ergi si este utilizata pentru calcularea magnitudinii cutremurului. Magnitudinea se masoara cu ajutorul unei scari logaritmice, numita scara Richter, cuprinsa intre 0,3 si 9 grade.
Prin cartografierea si observarea periodica a activitatii seismice se pot identifica zonele seismice si frecventa cutremurelor, dar in present nu exista nicio metoda stiintifica de predictie a momentului producerii unui seism. Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare a cutremurelor. O alta metoda de observare a miscarii pamantului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre.
Clasificarea seismelor in functie de magnitudine:
I – Instrumental (cutremurul nu este simtit, pasarile si animalele sunt nelinistite. Inregistrat doar de seismografe) – intre 1 si 2 grade
II – Slab sesizabil (seismul este simtit numai de catre putine persoane care se gasesc in repaus, in special la etajele superioare) – intre 2 si 3 grade
III – Perceptibil (seism simtit de catre unele persoane din interiorul cladirilor) – intre 3 si 4 grade
IV – Moderat (cutremurul este simtit de catre mai multe persoane din interiorul cladirilor si de unele aflate in exterior) – 4 grade
V – Serios (seismul este simtit de catre aproape de toata lumea, multi sunt sculati din somn) – intre 4 si 5 grade
VI – Puternic (cutremurul este simtit de catre toata lumea, multi se sperie si fug din locuinte, unele mobile grele se deplaseaza) – intre 5 si 6 grade
VII – Foarte puternic (cei mai multi oameni parasesc locuintele, fiind simtit si de persoanele aflate la volan. Stricaciuni considerabile in cladiri prost construite) – 6 grade
VIII – Distructiv (casele se deplaseaza pe fundatiile lor, peretii usori sunt aruncati in afara, unii pereti de caramida se prabusesc) – intre 6 si 7 grade
IX – Ruinator (seismul creeaza panica generala, stricaciuni considerabile si in structuri special construite, dar si crapaturi mari in teren) – 7 grade
X – Dezastruos (sunt distruse cele mai multe structuri din caramida si se produc mari alunecari de teren) – intre 7 si 8 grade
XI – Foarte dezastruos (putine cladiri din caramida raman in picioare. Sunt distruse poduri. Sinele de cale ferata sunt indoite puternic) – 8 grade
XII – Catastrofic (distrugerea este aproape totala. Obiectele sunt azvarlite in sus. Au loc modificari ale reliefului) – mai mare de 8 grade
