Efectele jocului online „Balena Albastră” a ajuns în atenția autorităților române după ce, vineri, cinci copii de la o școală din Iași au ajuns la spital, pentru că ar fi îndeplinit una dintre probele jocului. În Rusia, însă, fenomenul datează din 2013 și, până în prezent, ar fi cauzat moartea a 130 de persoane. Recent, jocul creat de Philipp Budeikin pare să capete o popularitate tot mai mare în rândul adolescenților.
Jocul rusesc „Balena Albastră" circulă în special în țările care folosesc limbi slavice. El are 50 de niveluri și presupune îndeplinirea de către participant a unor sarcini pe care le primește de la un „custode", „călăuză” sau „mentor". După intrarea în joc, mentorul distribuie participantului sarcini, iar ulterior acesta trebuie să facă dovada că le-a îndeplinit prin trimiterea de fotografii sau filmulețe. Sarcinile, trasate pe parcursul a 50 de zile, se referă la automutilare, ascultarea unor melodii cu mesaje suicidale, trezirea în mod sistematic la ora 04,20, vizionarea de filme sau videoclipuri de groază, escaladarea unor clădiri înalte, poduri, izolare de societate.
Creatorul jocului: Toți mor fericiți. Le dau ce nu pot avea în viața reală – căldură, înțelegere, comunicare
Creatorul jocului, Phillip Budeikin, a fost arestat în luna noiembrie, într-o suburbie a Moscovei și va fi ținut în detenție până în luna mai, sub acuzația că ar fi creat opt „grupuri ale morții”, pentru a racola cât mai mulți adepți. Înainte să ajungă în detenție, el a acordat un interviu pentru St.Petersburg.ru, în care a afirmat că scopul jocului său este unul nobil.
Jurnaliștii au discutat cu tânărul timp de două zile, înainte ca poliția să îl aresteze. În interviul acordat St.Petersburg.ru, Phillip Budeikin, care pe rețelele de socializare folosea pseudonimul Philip Fox, a fost întrebat dacă împinge tinerii la suicid.
În acest context, el a confirmat. „Da! Nu-ţi face griji, o să înţelegi. Toţi înţeleg. Mor fericiţi. Le dau tot ce nu pot avea în viaţa reală: căldură, înţelegere şi comunicare”.
În continuare, el a povestit că ideea de a crea „grupurile morții” i-a venit în 2013: „Am vrut să curăţ lumea de oameni care fac rău societăţii. Am creat F57. Şi a atras oameni. În 2014, a fost interzis. Ulterior, am gândit proiectul, conceptul, în diferite faze şi niveluri", a spus Budeikin, care a precizat că în noiembrie 2015 a creat zece grupuri asemănătoare celui numit F57.
Totodată, el a explicat cum îi convinge pe tineri să recurgă la suicid: „Este necesar ca sarcinile să fie efectuate aşa că vorbesc cu ei despre ei înșiși, comunicăm. În cursul acestui dialog, devine clar cine este cine. Apoi iniţiez o conversaţie pe Skype, ca să aflu mai multe lucruri din viața lor. După care iau decizia. Cu cât tânărul este mai obosit şi nu doarme noaptea, cu atât mintea lui devine mai accesibilă", a mărturisit Budeikin.
Budeikin declarat „sănătos” la examinarea psihiatrilor
În ciuda declarațiilor sale, examinarea psihiatrică la care a fost supus în detenție conclude că tânărul este sănătos, potrivit agenției RIA Novosti. Phillip Budeikin a fost examinat de autorități la jumătatea lunii ianuarie, potrivit unei surse apropiate anchetei.
Budeikin ar fi doar unul dintre inițiatorii „grupurilor morții”, mai notază agenția, care precizează că autoritățile ruse ar fi efectuat percheziții în alte zece regiuni din Rusia, în căutarea unor participanți și administratori, cu pseudonime precum Philippe Sea, Miron Seth, Truth Keeper.
Astfel, mai multe persoane au fost audiate, context în care Phillip Budeikin aka. Philip Fox a fost acuzat că ar fi fost cel care racola minori și încerca să îi convingă să recurgă la suicid.
Mentor, către un utilizator fals: Dacă mori, ai câștigat. Dacă nu, te ajutăm noi
Jurnaliștii Radio Europa Liberă s-au infiltrat într-unul dintre „grupurile morții”, creând profilul fals al unei tinere de 15 ani.
„Vreau să joc acest joc”, a scris pe site-ul VKontakte.
În replică, o așa-zisă călăuză i-a răspuns: „Ești sigură? Nu există cale de întoarcere.”
Când jurnalistul a întrebat la ce se referă, călăuza i-a răspuns: „Odată ce intri în joc, nu îl mai poți părăsi”.
După ce jurnalistul a precizat că este pregătit, călăuza i-a explicat regulile: „Trebuie să urmezi fiecare probă cu atenție și nimeni nu trebuie să afle. După ce îndeplinești o probă, îmi trimiți o fotografie. La finalul jocului, mori. Ești gata?”
„Dar dacă mă răzgândesc?”, a întrebat jurnalistul. „Știu totul despre tine. Vom veni după tine dacă faci asta”, i s-a răspuns.
Astfel, prima misiune pe care jurnalistul a primit-o a fost să își scrie pe mână simbolul „F58”, cu o lamă. După ce a trimis o fotografie editată în Photoshop, mentorul nu i-a mai răspuns. Timp de o săptămână, jurnalistul a mai contactat zeci de așa-ziși administratori.
„Sunt balena ta personală. O să te ajut să duci jocul la bun-sfârșit. În a 50-a zi închei jocul. Dacă mori, ai câștigat. Dacă nu, te vom ajuta noi. Ești gata?”
Astfel, noua călăuză i-a promis să revină cu o probă la 04.20 dimineața, dar contul i-a fost blocat la scurt timp.
Victimele nu au opțiunea să se răzgândească
Potrivit directorului unui proiect de consultanță online, numit Your Territory Online, citat de Radio Europa Liberă, organizația sa ar consulta frecvent tineri care se joacă acest joc sau care sunt îngrijorați pentru prietenii lor.
„Când un copil intră în acest joc, nu i se solicită imediat să se sinucidă. Însă probele sunt făcute în așa fel încât copiii să dezvolte o stare de neputință și să se simtă victimele unui mediu opresiv. Iar dacă discutăm despre copii care mai au și alte probleme, aceste misiuni nu fac altceva decât să le facă situația și mai rea și să crească riscul ca ei să comită suicid”, a declarat Natalya Lebedeva.
Potrivit acesteia, numai în luna ianuarie, grupul coordonat de ea a oferit 1.400 de consultații, între care 20 au vizat minori cu tendințe suicidare.
La rândul său, psihologul Marina Slinkova susține că jocul „Balena Albastră” este problematic. Cu toate acestea, ea consideră că sunt mai mulți factori care determină tinerii să se sinucidă.
„Nu cred că Internetul reprezintă cauza principală. Dacă totul este ok în viața lui, dar brusc se alătură unui astfel de grup, nu cred că poate avea un impact atât de mare asupra sa. Însă în cazul în care tinerii nu au cu cine să vorbească, dacă se simt alienați, pot avea senzația de aparteneță în acele grupuri”, a afirmat psihologul.
Mulți dintre participanții la acest joc susțin că au fost amenințați de mentori, atunci când au decis să părăsească jocul. Potrivit unei tinere, citate de Radio Europa Liberă, mentorii recurg la amenințări care vizează familia.
„Mama ta nu va mai ajunge în stația de autobuz mâine”, i s-a transmis într-un mesaj, care a speriat-o, întrucât mama ei chiar merge cu autobuzul la muncă.
Un alt tânăr, Ivan, a povestit că a încercat să renunțe la joc blocându-și călăuza, însă a primit un mesaj de pe un alt cont. „Nu te poți ascunde de noi”, i s-a spus.
Potrivit sursei citate, mulți dintre tinerii care intră in acest joc ajung să creadă că mentorii lor au acces la programe IT prin care pot afla unde locuiesc.
Cei mai afectați de acest joc sunt copiii cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani. De aceea, Poliția recomandă părinților să se asigure că știu ce activități desfășoară copiii lor în mediul online și, dacă observă o schimbare a comportamentului în ultima perioadă, să anunțe autoritățile.
Jocul online „Balena Albastră” ar fi determinat peste 130 de adolescenţi să se sinucidă. În urmă cu o săptămână, trei tineri din Chişinău au murit, după ce s-au aruncat în gol. Doi dintre ei, în vârstă de 15 şi 16 ani, au sărit de pe o clădire cu 18 etaje, iar autorităţile ar fi găsit dovezi pe paginile lor de socializare că ar fi participat la jocul „Balena Albastră”, potrivit Unimedia. Cel de-al treilea tânăr s-a aruncat de pe o clădire cu 14 etaje.
Și cinci elevi ai unei școli din Iași ar fi fost victimele jocului. Ei au fost găsiți asfixiați, în școala în care învățau. Cele patru fetițe și un băiat își țineau respirația, iar alt copil le apăsa piepturile – aceasta fiind una dintre probele jocului. Copiii au fost transportați de urgență la spital.
Sociologul Ciprian Grădinaru, de la organizația Salvați Copiii, a declarat, pentru România liberă, că acțiunile teribiliste de tipul jocului „Balena albastră” au existat întotdeauna și că, sub influența rețelelor de socializare, presiunea asupra copiilor crește, iar nevoia de validare în grup crește. În cazul copiilor de la Iași, sociologul este de părere că micuții au acționat la presiunea grupului și nu și-au dat seama la ce riscuri se supun.
„Genul acesta de teribilisme adolescentine a existat dintotdeauna. Pe măsură ce copiii pot interacţiona mai uşor, cu ajutorului reţelelor de socializare apar două lucruri: pe de-o parte, apare presiunea grupului asupra individului; pe de altă parte, creşte nu numai intensitatea, dar şi rapiditatea cu care acest fenomen se propagă. Reţelele sociale funcţionează ca un catalizator. La presiunea unui grup, individul acţionează altfel, mai ales dacă acţiunea acelui grup este validată de acel grup. Dacă nimănui nu i-ar păsa că cineva şi-a desenat o balenă albastră pe mână, puţin probabil ca acel om să meargă mai departe cu acţiunea în cauză”, a explicat Ciprian Grădinaru.
