Emmanuel Macron, candidatul centrist care o va înfrunta pe lidera Frontului Național, Marine Le Pen, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța, este un „nimeni globalist” care are mari șanse să devină următorul președinte al Franței și chiar reprezentantul interimar al lumii libere – cel puțin până când Statele Unite vor avea un nou președinte, comentează Foreign Policy.
„Orice ați crede despre mișcarea centristă din Franța, trebuie să le acordăm credit pentru că au luat amenințarea populismului în serios. Atât de serios, încât au renunțat la președintele în funcție, au <<născocit>> un partid și l-au făcut să strălucească pe un bărbat anonim și telegenic, în vârstă de 39 de ani, a cărei bibliografie iese în evidență prin mariajul cu profesoara de franceză din liceu. Ideea mișcării de a oferi un <<luciu>> revoluționar unei platforme de centru, astfel încât să bareze o catastrofă neprevăzută, în al doilea tur al alegerilor, pare să fi funcționat”, reține publicația.
Diferența dintre social-liberalul Emmanuel Macron și naționalist-extremista Marine Le Pen este de numai două procente (23,75% la 21,53%). Democrația franceză exersează simultan eșecul și optimismul: eșecul intrării liderei de extremă dreapta în turul al doilea al prezidențialelor din Franța și optimismul că proeuropeanul Macron va câștiga cursa finală programată pentru 7 mai.
Astfel, ascensiunea lui Emmanuel Macron lansează întrebarea dacă mișcările de centru-stânga se afundă sub greutatea unei platforme sau unor lideri nepopulari. În multe țări, numeroși alegători au votat în favoarea îndepărtării de NATO și de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, nu este clar dacă majoritatea votanților din aceste țări au această perspectivă – nici măcar în Marea Britanie, unde o serie de sondaje arată că mulți cetățeni și-ar fi dorit ca Brexitul să eșueze. În Franța, de exemplu, Partidul Socialist al președintelui Francois Hollande și a fostului premier Manuel Valls a fost „destinat eșecului” din cauza măsurilor drastice adoptate pentru a combate discursul promovat de Frontul Național. În cele din urmă, au permis apariția unui tânăr lider.
Macron, un outsider „autodeclarat”, cu o agendă similară cu cea a lui Hollande
Deși New York Times l-a descris pe Emmanuel Macron drept o persoană cu „profilul unui politician și politicile unui outsider”, FP subliniază că acesta este mai degrabă opusul.
Rezultatul primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Franța a ajuns în atenția presei anglo-saxone, după ce reprezentanta Frontului Național, Marine Le Pen, s-a clasat pe poziția a doua, cu 21,5% din voturi, după centristul Emmanuel Macron, care a fost votat de 23.8% dintre alegători. În acest context, principalele publicații au analizat implicațiile votului francezilor.
„Macron s-a autodeclarat outsider, în timp ce a promovat o agendă care diferă foarte puțin de cea a predecesorului său. Impresionant este că Macron a reușit să coopteze retorica mileniaristă, apocaliptică a oponenților de extremă dreapta și stânga. Deși a adoptat o platformă care propune creșterea cheltuielilor publice, consolidarea Uniunii Europene și relaxarea restricțiilor pieței muncii, tonul adoptat este unul revoluționar”, comentează Foreign Policy. De exemplu, în discursul susținut după victoria din primul tur al alegerilor, liderul „En Marche!” a vorbit despre o schimbare a imaginii Franței – ca una „restaurației” -, despre combaterea „unui sistem incapabil să rezolve probleme cu care țara s-a confruntat mai bine de 30 de ani” și despre necesitatea de a schimba viața politică franceză.
Macron promovează o agendă neoliberală
Potrivit sursei citate, alegătorii lui Macron știu destul de bine că el promovează o agendă neoliberală.
„Poate că nu sună total credibil când face apel la zdrobirea sistemului, însă alegătorii avizi de schimbare apreciază sentimentul de a fi băgați în seamă. Autenticitatea nu e singurul atribut care e recompensat, ci și efortul. Nu va fi clar cât de eficientă va fi mișcarea lui Macron până după alegerile parlamentare din iunie, când mișcarea „En Marche!” va încerca pregătească terenul pentru candidații săi. Cu toate acestea, cel mai important obiectiv al lui Macron a fost îndeplinit. Dacă se poate da crezare sonndajelor de opini, fascismul nu va ajunge la Palatul Elysee”, comentează FP.
Alegătorii francezi au votat, duminică, pentru respingerea a două partide care au dominat viața politică a Franței după al Doilea Război Mondial, plasând în al doilea tur al alegerilor prezidențiale un candidat care incită la discurs antiimigrație împotriva unui centrist. Astfel, alegerile din 7 mai ar putea determina viitorul Uniunii Europene, cât și relația pe care Franța o va avea cu restul lumii.
Lideri nepopulari: comparație cu Statele Unite
Între politica de centru-stânga din Franța și cea din Statele Unite poate fi făcută o comparație „nefavorabilă”, întrucât în SUA, liderii Partidului Democrat sunt nepopulari. Și republicanul Donald Trump, care a avut numeroase controverse și nicio realizare majoră în primele 100 de zile la Casa Albă, este nepopular, dar nu poate întrece democrații în lipsa de popularitate, potrivit unor sondaje de opinie.
„Ironia este că platforma Partidului Democraților privind educația, sanatatea și imigrația este la fel de populară și progresivă cum a fost întotdeauna”, precizează sursa citată.
Un motiv important pentru care democrații americani au avut o performanță slabă în 2016 este că partidul este reprezentat de lideri septuagenari a căror imagine a fost afectată, de-a lungul anilor, de reclamă negativă. Astfel, politicieni precum Hillary Clinton, Harry Reid și Nancy Pelosi vor rămâne figuri istorice nepopulare.
Emmanuel Macron și Marine Le Pen, doi outsideri care au trecut în turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța, ar putea decide viitorul Uniunii Europene. La alegerile din 7 mai, cei doi vor pune accent pe teme diferite.
„Când liderii sunt nepopulari, este nevoie de unii noi. Lipsa de popularitate crește, de-a lungul anilor, dar nu poate fi depășită. La urma urmelor, niciun politician democrat din SUA, cu excepția lui Anthony Weiner, nu e la fel de lipsit de popularitate cum e Hollande. Și cu toate astea, Macron, pe care Le Pen îl numește <<copilul>> lui Hollande, e pe cale să își înlocuiască fostul șef”, mai notează FP.
Mesajul globalismului de centru-stânga prinde la public
Pe de altă parte, globalismul de centru-stânga este o ideologie coerentă cu un mesaj care „prinde” la public și care este asociat cu lideri precum Barack Obama, Tony Blair.
„În mod ironic, dată fiind înclinarea globaliștilor spre pragmatism, majoritatea liderilor globaliști care devin nepopulari sunt dispuși să renunțe la funcție în favoarea ideologiei lor”.
Proeuropeanul Emmanuel Macron și lidera extremei dreapta Marine Le Pen încep, luni, bătălia în turul doi al alegerilor prezidențiale, după victoria din primul tur de scrutin, care a avut loc duminică. Astfel, în cursa pentru președinția Franței au rămas doi candidați total opuși, însă care se consideră „antisistem”.
