Finisajele de exterior reprezintă unul dintre punctele centrale ale oricărei renovări. Un ghid complet al lucrărilor pentru renovări îl găsiţi în suplimentul ataşat revistelor CASA MEA, DOMUS, CĂMINUL, PLANUL CASEI MELE din luna mai.
Este foarte important să reparăm şi să dăm un aspect proaspăt elementelor de exterior, în primul rând faţadei, mai ales că noua legislaţie obligă proprietarii în acest sens.Dar să nu uităm nici de lemnul de la terasă şi grădină. Faţada a avut întotdeauna atât un rol estetic, dând nota personală exterioară a casei, cât şi unul practic, prin protecţia pe care o asigură casei faţă de acţiunea agenţilor exteriori şi a razelor solare, în special a celor UV. De aceea, este importantă nu numai culoarea, ci şi calitatea vopselei folosite. Microporozitatea este şi ea importantă, suprafaţa faţadei necesitând să fie permeabilă pentru vaporii fini, fără a lăsa însă apa să pătrundă. Substanţele din atmosferă, ce pot pătrunde odată cu apa, duc la fenomene de coroziune, fisurare şi cojire. Legat de permeabilitate, absorbţia capilară a suprafeţei faţadei trebuie să fie mai mică de 0,5 kg/mp.
Pentru faţade se pot folosi mai multe tipuri de vopsele. Cele acrilice au avantajul că se pot dilua cu apă. Aceasta se poate face şi cu solvenţi, dar timpul de uscare devine mai lung. Aplicarea este uşoară, iar capacitatea de acoperire e mare, având şi un aspect fungicid şi algicid. Vopselele naturale au avantajul că sunt compuse din elemente biodegradabile (ulei de in, de exemplu), liaţii se bazează pe răşini naturale, iar pigmenţii sunt minerali sau pe bază de tincturi vegetale. Un liant foarte eficient, conferind în plus nuanţe naturale, este praful de calcar, care este plastic, elastic, permeabil în realizarea tencuielilor şi oferă izolaţie termică şi fonică, reducând riscul la fisuri. Acestea pot apărea chiar şi în cazul unei construcţii noi, important fiind însă ca ele să nu se transforme în crăpături.
Culoarea are o importanţă specială atât pentru faţadă, cât şi pentru casă, în special din punct de vedere estetic. Pe lângă faptul că protejează zidăria, aceasta poate influenţa şi regimul termic al casei. O faţadă de culoare albă reflectă în totalitate radiaţiile, în timp ce una verde absoarbe radiaţiile albastre şi roşii, având astfel un aport caloric. Culorile au efect şi asupra insectelor: muştele evită culoarea albastră, iar ţânţarii sunt atraşi de suprafeţele galben-portocalii.
Refacerea faţadelor clădirilor degradate
O prevedere nouă a fost aprobată prin Ordonanţa privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. Propunerea legislativă a venit pe fondul constatării creşterii îngrijorătoare a numărului accidentelor grave provocate de desprinderea unor elemente de construcţie de la nivelul faţadelor şi învelitorilor sau teraselor clădirilor, care, prin nivelul avansat de degradare, pun în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei.
Totodată, nivelul avansat de degradare a faţadelor clădirilor generează scăderea calităţii mediului şi vieţii în comunitate şi diminuarea interesului social, economic şi turistic în şi pentru zonele afectate. Potrivit acestui proiect de lege, deţinătorii imobilelor de orice fel, care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei şi/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane, sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor.
Primăriile vor avea obligaţia să inventarieze toate clădirile care necesită reabilitarea faţadelor, să facă un plan şi să stabilească zone prioritare de acţiune, ulterior urmând să înştiinţeze proprietarii cu privire la obligaţia de a-şi reabilita faţadele. Aceştia vor avea la dispoziţie o lună de zile pentru a hotărî şi a comunica dacă vor reabilita faţadele sau nu. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale pot cofinanţa cheltuielile aferente lucrărilor la clădirile amplasate în zone protejate sau în centrele istorice ale localităţilor.
În plus, autorităţile administraţiei publice centrale pot cofinanţa lucrările la clădirile amplasate în zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. În situaţia în care deţinătorii clădirilor nu iau din proprie iniţiativă măsurile de reabilitare a faţadelor, primăria poate solicita consiliului local aprobarea executării de către autoritatea administraţiei publice locale a lucrărilor de intervenţie, în numele şi pe cheltuiala deţinătorilor notificaţi, cu condiţia constituirii dreptului de creanţă şi a recuperării cheltuielilor de la deţinătorii notificaţi, în condiţiile legii, până la data recepţiei finale a lucrărilor de intervenţie executate. Ca facilitate se acordă credite bancare de la instituţii de credit, cu garanţie guvernamentală şi dobândă subvenţionată. Creditul va fi garantat de stat, în proporţie de 100%, cu dobândă subvenţionată prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în proporţie de 100%, şi este rambursabil în cel mult 5 ani.
Zugrăvirea suprafeţelor exterioare
Suprafeţele exterioare ale pereţilor locuinţei noastre merită cel puţin aceeaşi atenţie ca şi interiorul.
Pentru finisarea lor aveţi la dispoziţie o gamă largă de produse, de la vopsele lavabile la tencuieli decorative. Pregătirea suprafeţelor trebuie să se facă în funcţie de structura lor. În cele mai multe dintre cazuri, acestea sunt fie tencuieli minerale, fie (în cazul pereţilor izolaţi termic) polistiren expandat. (foto 1)
Dacă suprafaţa este din tencuială, atunci aceasta trebuie amorsată înainte de finisare (foto 2). Amorsa se aplică numai după ce tencuiala a fost lăsată să se usuce 28 de zile de la punerea în operă. Aceasta are rolul de a consolida suportul pentru finisare şi de a mări aderenţa vopselei, reducând în acelaşi timp consumul de material de finisare. De asemenea, amorsa îndeplineşte funcţia de barieră la săruri. După perioada de uscare indicată de producător, se poate trece la aplicarea materialului de finisaj. Dacă folosiţi vopsea lavabilă, aceasta se poate aplica uşor cu un trafalet textil (foto 3). Suprafeţele trebuie să fie curate şi lipsite de praf. Ele se vopsesc de jos în sus, fără întrerupere, pentru a preveni stropirea şi apariţia unor dungi inestetice. În cazul în care vă hotărâţi pentru tencuială decorativă, atunci trebuie să apelaţi la un specialist pentru punerea în operă. Produsul se condiţionează la temperatura ambiantă cu 24 de ore înainte de aplicare. Înainte de deschiderea ambalajului se îndepărtează de pe acesta praful sau alte urme de murdărie, pentru a nu contamina produsul. Se omogenizează bine produsul în ambalajul original, folosind un amestecător mecanic, în vederea redispersării eventualului sediment. În funcţie de modul de aplicare se face reglarea viscozităţii, prin adăugarea de apă la temperatura ambiantă.
Temperatura suportului trebuie să fie cu cel puţin 5°C peste cea a punctului de rouă, pentru a evita condensarea pe suport, ce poate determina scăderea aderenţei, apariţia de băşicări sau chiar exfolieri. Tencuiala decorativă nu se aplică sub +10°C, întrucât există riscul ca aderenţa să fie mult diminuată şi astfel să apară deteriorări ulterioare (exfolieri, aspect prăfos, dezlipiri).
Atenţie! După uscare, amorsa nu trebuie să formeze peliculă lucioasă. În cazul în care s-a format, aceasta trebuie şlefuită.
Pregătirea lemnului pentru exterior
Pentru a conferi o viaţă cât mai lungă lemnului folosit în construcţiile exterioare trebuie să respectăm câteva reguli, înainte de aplicarea stratului de finisaj.
Iar pentru a exemplifica am ales să vă prezentăm construirea unui gard din uluci:
1.Scândurile se şlefuiesc în lungul fibrei cu hârtie abrazivă, cu granulaţie de minimum 150. Dacă suprafeţele sunt bine rindeluite, atunci operaţia nu este obligatorie.
2.După şlefuire, suprafeţele se desprăfuiesc prin periere, aspirare sau prin ştergere cu o lavetă din bumbac. În cazul răşinoaselor, se degresează cu un tampon îmbibat în alcool.
3.În cazul în care suprafeţele prezintă crăpături sau alte defecte de prelucrare, acestea se nivelează cu chit pentru lemn. Se lasă să se usuce, apoi se şlefuiesc local pentru egalizare şi se desprăfuiesc.
4.Pe suprafeţele astfel pregătite se pot aplica substanţele de protecţie. În cazul de faţă a fost folosit un baiţ incolor. Acesta a fost aplicat un un trafalet din burete pe toate suprafeţele.
5.După montarea scândurilor s-a trecut la ultima etapă: vopsirea gardului; s-a folosit vopsea albă pentru lemn. O atenţie deosebită s-a acordat spaţiilor dintre scânduri.
Protejaţi şi vopsiţi în acelaşi timp
În amenajarea locuinţelor, multe dintre suprafeţele care necesită culoare, atât la interior, dar mai cu seamă la exterior, sunt din lemn. Cele de exterior necesită o protecţie la dăunători şi intemperii, în special la umezeală. Între acestea se numără elemente de construcţii, structuri, faţade, garduri, mobilier de grădină şi ornamente.
O soluţie foarte recomandată în acest caz este Sadolin Extra, un lazur gros, translucid, pe bază de răşină sintetică în solvent organic, cu adaos de pigmenţi rezistenţi la radiaţiile UV şi intemperii, produs de Akzo Nobel. Acesta formează un strat protector ce conferă durabilitate lemnului şi protejează eficient culorile disponibile, putându-se amesteca în orice raport (varianta incoloră nu trebuie să fie în proporţie mai mare de 30% în amestecul final).
Faţada are un însemnat rol practic şi estetic, dând nota personală exterioară a casei, importantă fiind calitatea vopselei folosite (Proiect: arh. Gabriel Georgescu, 0722.414. 867)
