Acesta este sentimentul pe care il declanseaza contactul cu marele spectacol al vocalitatii, spectacol care ne-a fost oferit sambata seara, la Sala Palatului, in deschiderea Festivalului enescian al muzicii. Ideea concertului i-a apartinut domnului Ioan Holender, directorul artistic al Festivalului, actualul director al Operei de Stat din Viena. A dorit sa construiasca un spectacol popular, de larga adresare, un spectacol a carui desfasurare ar fi fost, poate, mai potrivita intr-un spatiu deschis. Cum se practica aceasta in multe locuri bune din lume. si-a propus a prezenta publicului bucurestean acest veritabil tezaur al vocilor romanesti, in mod special un important grup al artistilor putin cunoscuti publicului din tara. Sunt personalitati – in mare parte artisti tineri – care si-au inceput studiile in tara. Dar evolueaza astazi in multe dintre marile case de opera. Sunt cantareti care au avut sansa de a fi parcurs stagiile inalte ale perfectionarii profesionale stimulate de sistemul concurential din vestul continentului european. Am audiat pagini din repertoriul de opera, cel clasic, din cel romantic si contemporan, in mod prioritar lucrari din creatia italiana, multe pagini – nejustificat de multe! – din repertoriul lui Giacomo Puccini. Am avut bucuria, am avut sansa tarzie de a-l fi audiat pe baritonul Alexandru Agache, putin cunoscut la noi, vedeta marilor teatre de opera ale lumii, personalitate care depaseste actualmente la zenith-ul unei stralucite cariere. Am reaudiat-o pe minunata soprana Elena Mosuc, o coloratura pretioasa, ce dispune de un registru supra-acut de exceptionala calitate timbrala. Recentul ei debut la Teatro alla Scala a entuziasmat pretentiosul public italian! Nici nu stii ce sa admiri mai mult… coloritul timbral expresiv, consistenta, maleabilitatea tonului, siguranta tehnicii vocale, calitati de care dispun sopranele Roxana Briban, Anda-Louise Bogza, Adina Nitescu, de asemenea maturitatea gandirii muzicale, omogenitatea timbrala, echilibrul interior care sustine evolutia mezzosopranei Carmen Oprisanu, apoi prospetimea adresarii, o anume stralucire a glasului in baza careia comunica baritonul George Petean. Artisti pe care am fi bucurosi sa-i reintalnim sunt sopranele Cellia Costea si Nicoleta Ardelean, de asemenea basul Szabo Balint. Am apreciat experienta cantului si curajul riscurilor asumate in cazul tenorului Robert Nagy, un cunoscut invitat al scenelor noastre. Ne-am bucurat pentru actualul debut in Romania al tenorului Marian Talaba, originar din Ucraina. Locul de onoare – inceputul partii secunde a concertului – a fost oferit monologului personajului titular din opera enesciana "Oedipe", al basului Stefan Ignat. Au mai luat parte in concert tenorii Marius Vlad, Calin Bratescu, mezzo-soprana Cristina Iordachescu, iar sustinerea orchestrala a fost asigurata de Orchestra Operei bucurestene, condusa cu abilitate profesionala de dirijorul Gheorghe Costin.
